Revista Română de Cardiologie | Vol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>PREZENTĂRI DE CAZURICoarctaţie – kinking de aortă istmică: particularităţi clinice şidiagnosticeIon Socoteanu*, Caius G. Streian*, Ana Lascu***Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“ Timişoara, Clinica Chirurgie Cardiovasculară, Institutul deBoli Cardiovasculare Timişoara**Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare TimişoaraRezumat: Lucrarea prezintă un caz cu o simptomatologie clinică cardiacă atipică şi modestă, la care se pune diagnosticul ETTde coarctaţie de aortă şi bicuspidie cu insuficienţă aortică gr. II – III şi care este îndrumat spre operaţie. Neavând susţinereasuficientă a indicaţiei operatorii, se practică tomografie computerizată multislice (MSCT) care confirmă coarctaţia de aortă(diafragm istmic stenozant peste 25- 30%), dar evidenţiază în plus kinking de aortă istmică. Operaţia şi evoluţia postoperatorieau fost normale. Cazul clinic prezentat ilustrează posibilitatea unei noi metode de diagnostic (MSCT) în elucidarea unorcazuri atipice.Cuvinte cheie: coarctaţie aortică atipică, kinking aortă istmică, tomografie computerizată multislice (MSCT).Abstract: The present paper presents a patient with atypical and modest clinical cardiac symptomatology, diagnosed by ETTwith aortic coarctation and aortic valve bicuspidy with II-III degree aortic insufficiency, the patient being consent to surgery.Missing some elements for surgical indication, a computerized multislice tomography (MSCT) has been done, which confirmedthe aortic coarctation (stenotic isthmic diaphragm – over 25-30%) and also shows kinking of the isthmic aorta. The surgicalprocedure and the postoperative course were normal. This clinical case shows the posibility of a new method of diagnosis(MSCT) to elucidate atypical cases.Key words: coarctation, kinking of isthmic aorta, computerized multislice tomography (MSCT).INTRODUCERECoarctaţia de aortă este adesea diagnosticată tardiv celpuţin <strong>pentru</strong> trei motive: (1) ignorarea sau falsa interpretarea semnelor clinice caracteristice: TA crescu tă,puls femural absent sau slab, pulsaţii anormale intercostaleetc. (2) tablou clinic dominant de o altă entitatecardiacă congenitală sau dobândită care pot eclipsacoarctaţia de aortă; (3) simptomatologie principial atipică,pe care-l ilustrează următorul caz 1-3 .SCOPUL LUCRĂRIIObiectivul acestei prezentări de caz este evidenţiereaparticularităţilor clinico-evolutive şi diagnostice întruncaz de coarctaţie a istmului aortic, asociată cu kinkingşi bicuspidie aortică.PREZENTAREA CAZULUIPacienta MR, sex feminin, 28 ani, cu o sarcină şi naşterenaturală la termen în antecedente, diagnosticată recentAdresă de contact:Prof. Dr. Ion Socoteanu, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara,Str. Gh. Adam 35, Timişoara, România. Tel.: 0256/20.73.55Echo transtoracic cu coarctaţie de aortă şi bicuspidie deaortă cu insuficienţă aortică (II-III), <strong>pentru</strong> o simptomatologieclinică modestă, este trimisă <strong>pentru</strong> corecţiechirurgicală.La examenul clinic: tensiunea arterială normală, fărăpulsaţii intercostale în expir, puls prezent la femuralădar mai slab ca la membrele superioare, uşoară asimetriede puls la membrele superioare (pe partea dreaptă maiamplu faţă de stânga), TA membru sup. dr. = 110/70mmHg; TA membru sup. stg. = 100/60 mmHg; TAmembru pelvin dr. = 95/60 mmHg; TA membru pelvinstg. = 100/65 mmHg.Examenul radiologic: normal cardiac şi fără eroziunicostale. ECG normal.ECHO cardiac transtoracic: Ao asc = 3,01 cm; AS =5,6 cm; Deschiderea valvelor aortice 1,8 cm; SIV = 1,08cm; DTD = 4,99 cm. DTS = 3,06 cm. PPVS = 1,1 cm.FS = 38%; FE = 68%. Apical 2 camere: Flux mitral: E =1,8 m/s, Flux aortic: V max= 1,0 m/s, Bicuspidie aortică.Regurgitare aortică gradul II/III. Coarctaţia aortei descendentedupă emergenţa arterei subclavii stângi cuP max= 42 mmHg, fără existenţa altor zone de stenoză,dis tal de acest obstacol. Pacienta refuză ecografia transesofagiană.
Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>Diagnosticul fiind incert (coarctaţia de aortă afirmatăcert ecografic, dar cu TA normală, fără asimetrie de pulssemnificativă, fără eroziuni costale) şi susţinerea indicaţieichirurgicale insuficientă, se apelează la MSCTcare pune în evidenţă: diafragm istmic stenozant 50% şikinking de aortă istmică, fără circulaţie colaterală (FIGU-RILE 1, 2 şi 3).Având confirmate cele două leziuni (coarctaţia deaortă + kinking de aortă) şi suportul explicativ al simptomatologiei atipice, se intervine chirurgical (aortoplastie istmică cu petic de pericard autolog fixat în glutera ldehidă), evoluţia postoperatorie fiind favo ra bilă 4 .Rămân în observaţie bicuspidia de aortă şi evolu ţiainsuficienţei aortice.Cazul ilustrează utilitatea unei metode actuale dediagnostic în cazuri atipice de coarctaţie de aortă şi prinaspectul imaginilor poate susţine ipoteza implicaţieiduc tului – ligamentului arterial în patogenia coarctaţeide aortă 5,6 .DISCUŢIICoarctaţia de aortă (incidenţă 6-8% din malformaţiilecardiace congenitale) este frecvent asociată cu bicuspidiede aortă (cu sau fără regurgitaţie), dar foarte rarcu pseudocoarctaţie aortică tip kinking de aortă istmică7,8 .La acest caz intră în discuţie discrepanţa dintresimpto matologia clinică, destul de ştearsă (puls filiformfemu ral bilateral) şi evoluţia clinică prezentă în cazulunei coarctaţii de aortă. Echografia ne oferă o imaginede ansamblu legată de leziune şi repercursiunile asupracordului, însă imagistica tridimensională din tomografiacomputerizată multislice oferă informaţii suplimentareasemănătoare celor obţinute „in vivo“ uşurândFigura 1. Tomografia computerizată multislice cu reconstrucţie tridimensională– vedere antero-laterală.I. Socoteanu şi col.Coarctaţie – kinking de aortă istmicăFigura 2. Tomografia computerizată multislice cu reconstrucţie tridimensională– vedere posterioară.Figura 3. Tomografia computerizată multislice cu reconstrucţie tridimensională.Vedere oblic – posterioară dreaptă.abordarea chirurgicală ulterioară şi asigurând o evoluţiefavorabilă postoperatorie.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Barratt-Boyes Kirklin, Cardiac Surgery, Third Ed., 2003, Ed. Churchill-Livingstone, p 1315-1376.2. Socoteanu I., Chirurgie Cardiacă – Note de curs, 2005, p 52-56.3. Varma C, McLaughlin PR, Hermiller JB, Tavel ME: Coarctation ofthe aorta in an adult: problems of diagnosis and management. Chest2003; 123(5): 1749-52.4. Vosschulte K. Surgical correction of coarctation of the aorta by an„isthmusplastic” operation. Thorax 1961;16:338-45.5. Von Schulthess GK, Higashino SM, Higgins SS, et al: Coarctation ofthe aorta: MR imaging. Radiology 1986; 158(2): 469-74.6. Konen E, Merchant N, Provost Y, et al: Coarctation of the aortabefore and after correction: the role of cardiovascular MRI. AJR Am JRoentgenol 2004; 182(5): 1333-9.7. Marziarz D., Koutlas T. et al., Coarctation of the Aorta and InterruptedAortic Arch: Surgical Perspective, 2003, Article eMedicine.8. Yamada M, Horigome H, Ishil S: Pseudocoarctation of the aortacoexistent with coarctation. Eur J Pediatr 1996,155:993.9. Apetrei E., Cazuri comentate şi ilustrate de cardiologie, 2003, p 63-70,99-104.