E. Apetrei şi col.Etiologia valvulopatiilor mitrale şi aortice – analiza a 451 de cazuriRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>3. Bonow R. O., Braunwald E.: Valvular Heart Disease In Braunwald’ sHeart Disease , Seventh Edition, Elsevier Saunders, 2005:1553-1621.4. Apetrei E.: Valvulopatiile în Medicina Interna - În Bolile Cardiovasculare,L. Gherasim, Editura Medicală 1996, vol 2: 279-357.5. Datcu M. D. Valvulopatii Mitrale – Analiza a 400 cazuri, RevistaRomână de Cardiologie, 1994; IV:79-80.6. Ginghină C., Carp C.: Bolile Valvulare Cardiace În Tratat de Cardiologie,C. Carp, Ed. Medicală Naţională, 2003, vol 2:523-573.7. Michael Gaziano J.: Global Burden of Cardiovascular Disease In Braunwald’sHeart Disease, Seventh Edition, Elsevier Saunders, 2005:7.8. Otto C. M., Valvular Heart Disease, second edition, Elsevier Saunders,2004:1-45.9. Vahanian A, Lung B, Dion R and Pepper J. Valvular Heart Disease InThe ESC Textbook of cardiovascular Medicine, Camm A. J. Luscher T.F., Serruys P. W., Blackwell Publishing, 2006:625-626.10. Jung B., Baron S., Butehart E. C. et al.: A prospective survey of patientswith valvular heart disease în Europe: The Euro Heart Survey invalvular heart disease Eur. Heart J. <strong>2007</strong>;24:1231-1243.
Revista Română de Cardiologie | Vol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>REFERATE GENERALEIndicaţiile actuale ale utilizării testului de efort la pacienţii custimulatoare cardiaceSilvana Kontogeorgos, D. Gherasim, Mihaela Mihăilă, R. Ciudin, Carmen GinghinăClinica de Cardiologie - Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu“, BucureştiRezumat: Testul de efort este de multe ori neglijat în investigarea pacienţilor cu pacemakere sau defibrilatoare implantabile.Programarea pacemakerelor cu frecvenţă adaptabilă, a celor bicamerale şi a defibrilatoarelor implantabile s-a arătat a fi dificilă,dar testul de efort şi-a dovedit utilitatea în aceste cazuri, în special la pacienţii cu incompetenţã cronotropă. Este o investigaţieaccesibilã, dar <strong>pentru</strong> care este necesară în prealabil luarea anumitor precauţii la acest tip de pacienţi.Cuvinte cheie: test de efort, stimulatoare cardiace, defibrilatoare implantabileAbstract: Exercise stress test is often ignored in investigating patients with pacemakers (PM) or implantable cardioverterdefibrillators.Programming rate adaptive pacemakers, dual chambers pacemakers, and implantable cardioverter-defibrillatorsis been proved to be difficult, but exercise stress test demonstrated its utility in these cases, especially for patients with chronotropicincompetence. Exercise test is an accesible investigation, but it requires some precautions to be taken beforehand insuch patients.Keywords: stress test, pacemakers, ICDCu toate că termenii care tratează subiectul de faţă parla prima vedere să se excludă, testul de efort îşi areutilitatea lui bine stabilită în investigarea funcţionării,programarea stimulatoarelor cardiace, evaluarea pacienţilor stimulaţi sau a celor cu defibrilatoare implantabile.Testul de efort, folosit mai intens în trecut <strong>pentru</strong>ur mă rirea pacienţilor dependenţi de stimulator, aînce put să fie utilizat tot mai puţin, odată cu apariţiasti mu latoarelor moderne, cu memorie, capabile de înregistră ri de tip Holter şi dotate cu telemetrie. Evolu ţiatehnicii stimulatoarelor a dus la o întelegere mai bună afuncţionării lor, la creşterea uşurinţei de progra mare, caşi la scăderea utilizării testului de efort la aceşti pacienţi.În plus, ţinând cont de modificarea fazei terminale întimpul stimulării şi a memoriei de undă T la pacienţii custimulare ventriculară, testul de efort nu poate fi folosit<strong>pentru</strong> diagnosticarea ischemiei miocardice la acestgrup de pacienţi, făcând din testul de efort o investigaţieaparent inutilă la cei cu stimulatoare cardiace.Cu toate acestea, se menţine utilitatea testului deefort la pacienţii stimulaţi, cu indicaţii mai restrânse,însă precise: 1. Programarea stimulatoarelor cardiacecu frec venţă adaptabilă – este o indicaţie de clasăI, inclu să în ghidul <strong>pentru</strong> test de efort ACC/AHA2002 1 ; 2. Evaluarea capacităţii de efort la pacienţiiAdresă de contact:Dr. Silvana Kontogeorgos, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“, Şos. Fundeni 258, sector 2, 022328, Bucureşti.stimulaţi; 3. Diagnosticarea incompetenţei cronotrope,atât înainte, cât şi după stimulare; 4. Evaluarea pre şipostresincronizare cardiacă la pacienţii ce beneficiazăde acest tip de terapie; 5. Evaluarea funcţionării stimulatoarelorcardiace bicamerale şi 6. Programarea defibrilatoarelorimplantabile.1. Programarea stimulatoarelor cardiace cu frecvenţăadaptabilă este un domeniu în care testul de efort estefoarte util. Stimulatoarele cu adaptare de frecvenţă înfuncţie de activitatea depusă (rate responsive) au fostcreate <strong>pentru</strong> a ajuta pacienţii dependenţi de stimu la torsă facă faţă necesităţii creşterii debitului în condi ţiileefortului fizic, având în vedere că cea mai mare contribuţie(75%) din creşterea debitului cardiac la efort oare accelerarea frecvenţei cardiace, restul de 25% fiindasigurat de sincronismul atrio-ventricular, regu la ritatearitmului ventricular (contribuţie de aprox 7-10%), ca şide creşterea contractilităţii 2 .Pe de altă parte, implantarea stimulatoarelor deacest fel ar trebui să fie luată în seamă la toţi pacienţiila care este necesară implantarea de stimulator, cu excepţia celor inactivi, luând în considerare că funcţiacro no tropă, chiar la pacienţii care aveau o funcţie cronotropă normală înainte de stimulare, se poate deterioraîn timp 2 . O stimulare cardiacă optimă ar trebuisă coreleze creşterea frecvenţei cardiace la efort proporţional cu creşterea consumului de O 2şi ar trebuisă ducă la creşterea frecvenţei cu 2-4 bătăi/min <strong>pentru</strong>o creş tere a consumului de O 2de 1 ml O 2/kg/min, cu
Change language