Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologieboală coronariană, insuficienţă cardiacă, boală cerebrovascularăsau afecţiune vasculară periferică, boală renală,diabet zaharat, gută, dislipidemie, astm bronşic sauorice altă afecţiune semnificativă, ca şi medicamenteleutili zate în tratamentul acestor afecţiuni; e) terapiaanti hi pertensivă anterioară, rezultatele acesteia şi reacţiileadverse; f) factori de ordin personal, familial şide mediu, care pot influenţa tensiunea arterială, risculcardio vascular, ca şi evoluţia şi rezultatul terapiei. Deasemenea, medicul trebuie să se intereseze în legăturăcu obiceiul pacientului de a sforăi, care poate fi semn alsindromului de apnee în somn şi de risc cardiovascularcrescut.3.3 Examenul clinic (Caseta 5)În plus faţă de tensiunea arterială, frecvenţa cardiacătrebuie măsurată cu atenţie (monitorizarea pulsuluiminimum 30 secunde sau mai mult dacă sunt raportatearitmii), deoarece valorile crescute în mod repetat potindica un risc mai mare, activitate simpatică crescutăsau parasimpatică scăzută 62-65 , sau insuficienţă cardiacă.Examenul fizic trebuie orientat către evidenţiereafactorilor de risc adiţional, semnelor sugestive pentruhiper tensiune secundară, ca şi a leziunilor organelorţintă. Circumferinţa abdominală ar trebui măsurată cupacientul ridicat şi ar trebui obţinute greutatea şi înălţimeapentru a calcula indicele de masă corporală printroformulă standard.3.4 Investigaţii paraclinice (Caseta 6)Investigaţiile paraclinice au ca obiectiv furnizarea dedovezi privind factorii de risc adiţional, identificareahipertensiunii secundare şi a prezenţei sau absenţeileziunii organelor ţintă. Investigaţiile ar trebui să progresezede la cele mai simple la cele mai complicate. Cucât pacientul este mai tânăr, cu cât tensiunea arterialăeste mai înaltă şi cu cât dezvoltarea hipertensiunii estemai rapidă, cu atât mai minuţios ar trebui să fie travaliuldiagnostic. Totuşi, investigaţiile minime necesare rămânun subiect de discuţie.În contextul european, în care afecţiunile cardiovascularereprezintă principala cauză de morbiditate şimortalitate, investigaţiile de rutină ar trebui să includă:glicemie à jeun, colesterol total, LDL-colesterol, HDLcolesterol,trigliceride (à jeun), acid uric seric, creatininãsericã, potasiu seric, hemoglobinã şi hematocrit; analizaurinară prin metoda dipstick, care permite detecţiamicro albuminuriei; examen microscopic urinar şi oelectro cardiogramă. Determinarea creatininei sericerepre zintă o evaluare imprecisă a funcţiei renale. Cutoate acestea, chiar o mică creştere a acesteia poateindica o leziune renală substanţială şi un risc crescutRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007Caseta 5. Examenul clinic pentru hipertensiunesecundară, leziunea de organ şi obezitatea visceralăSemne care sugerează existenţa hipertensiunii secundare şi a leziunii de organ• Trăsături ale sindromului Cushing• Semne cutanate de neurofibromatoză (feocromocitom)• Nefromegalie (rinichi polichistic)• Auscultaţia de sufluri abdominale (hipertensiunereno-vasculară)• Auscultaţia de sufluri precordiale sau toracice (coarctaţie de aortă sau boală aortică)• Puls femural diminuat şi întârziat şi TA scăzută lanivel femural (coarctaţie de aortă, boală aortică)Semne care sugerează leziunea de organ• Creier: sufluri la nivel carotidian, deficit motor sausenzitiv• Retină: anomalii la examenul fundului de ochi• Cord: localizarea şi caracteristicile şocului apexian,aritmie, galop ventricular, raluri pulmonare, edemeperiferice• Artere periferice: absenţa, reducerea sau asimetriapulsului, extremităţi reci, leziuni ischemice cutanate• Artere carotide: sufluri sistoliceDovezi de obezitate viscerală• Greutatea corporală• Circumferinţa abdominală crescută (poziţieridicată) B: >102 cm; F: >88 cm• Indice de masă corporală crescut [greutatea (kg)/înălţime (m) 2 ]• Supraponderalitate ≥25 kg/m 2 ; Obezitate ≥30 kg/m 2de afecţiune cardiovasculară. Valorile creatininei sericear trebui utilizate, de asemenea, pentru estimarea clearance-ului creatininei prin formula Cockroft-Gault saua ratei filtrării glomerulare prin formula MDRD 51,52 ,procedee uşoare care permit identificarea pacienţilorcu reducerea filtrării glomerulare şi risc cardiovascularcrescut, dar la care valorile creatinei serice sunt încă înlimite normale (vezi şi capitolul 3.6.3). Dacã glicemiaà jeun este ≥5,6 mmol/l (100 mg/dl), se recomandăefectuarea unui test de toleranţă la glucoză 168 . Valorirepetate ale glicemiei à jeun ≥7 mmol/l (126 mg/dl) şiun test de toleranţă la glucoză anormal sunt considerate