Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologieşi a altor specialişti în domeniul sanitar. În alte ţărimedicii specialişti şi medicii din spital joacă un rol maiimportant. De aceea, ghidul elaborat de un comitet deexperţi inernaţionali ar trebui adaptat la nivel naţional,în funcţie de specificul cultural local, condiţiile socioeconomiceşi organizarea sistemului sanitar.Acceptare pe scară largă a ghidului prezent de cătresocietăţile şi ligile naţionale de hipertensiune este ocondiţie pentru promovarea implementării mana gementuluiîn practica medicală şi îmbunătăţirea rezultatelor.În acest context, prezentul ghid a fost realizatîn strânsă colaborare cu al patrulea Joint Task Force aSocietăţii Europene şi alte Societăţi de Prevenţie a BolilorCardiovasculare 71 . Astfel, recomandările acestorasunt concordante cu recomandările ce vor apare înghi dul celui de-al patrulea Joint Task Force care va fide asmenea publicat în 2007. Important este şi faptulcă Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) şiSocie tatea Europeană de Cardiologie (ESC) fac partedin platforma Societăţilor interesate în implementareaprevenţiei bolilor cardiovasculare în practica medicala înJoint Prevention Committee. Alţi partenri în platformăsunt: Societatea Euorpeană de Ateroscleroză, AsociaţiaEuropeană pentru Studiul Diabetului, Federaţia Internaţională a Diabetului-Europa, WONCA-Europa (Societatea Europeană de Medicină Generală/ Medici năde Familie), Reţeaua Europeană a Inimii (EuropeanHeart Network) şi Societatea Internaţională de MedicinăComportamentală. Acest parteneriat este foarteimportant deoarece este mai probabil ca medi cii generaliştisă accepte şi să folosească acest ghid atunci cândîn crearea lui au fost implicate şi persoane cunoscutelor.Implementarea reuşită a acestui ghid presupunecunoaşterea barierelor existente între recomandări şipractică. Prima barieră este reprezentată de cunoaştereaşi acceptarea ghidului de către medici. Cunoaştereaghidului este îngreunată de numărul mare de ghiduri pecare medicii le primesc şi de duplicarea lor de către preamulte societăţi ştiinţifice, organizaţii locale şi agenţiisanitare. Confuziile apar chiar în contextul unor micidiferenţe între recomandări, iar asupra unor ghiduriplanează suspiciuni în ceea ce priveşte imparţialitateaexperţilor sau legate de influenţe extrinseci precumcele din industria farmaceutică şi din domeniul sanitarprivat şi public. Mai mult, doctorii sunt conştienţide faptul că tratează indivizi, adesea diferiţi unul decelălalt, în timp ce ghidurile, în mod necesar, analizeazăafecţiunile medicale la modul general. Acest aspect afost luat în considerare la redactarea ghidului ESH-Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007ESC din 2003 3 , iar decizia de a îi conferi un caractermai mult informativ şi mai puţin normativ a contribuitla acceptarea largă de care s-a bucurat. Aceleaşi direcţiiau fost urmate şi în redactarea actualului ghid.Barierele în ceea priveşte implementarea se referănu numai la medici ci şi la pacienţi. Aderenţa la unprogram ce presupune schimbări în stilul de viaţă şicomplianţa pe termen lung la administrarea a numeroasemedicamente ridică numeroase probleme. Schimbărileîn stilul de viaţă sunt mai degrabă prezentatecu un ton moralizator decât ca o abordare ce trebuieimple mentată şi ca o alternativă ieftină la costul terapieimedi camentoase în condiţiile în care ar fi necesară oabordare costisitoare din partea unor specialişti înmedicină comportamentală.Pe lângă medici şi pacienţi, şi sistemul medicalpoate reprezenta o barieră. Într-adevăr, furnizorii deser vicii sanitare consideră câteodată în mod greşit cămana gmentul hipertensiunii poate fi realizat în consultaţiide câteva minute, rambursând medicii în consecinţă.Adesea aceştia privesc ghidurile drept un instrumentde reducere a costurilor şi a limita plăţile pentruafecţiuni cu risc crescut definite prin praguri arbitrare.De aceea cei care stabilesc politicile sanitare şi toţicei răspunzători de organizarea sistemului medical artrebui să se implice în dezvoltarea unor programe deprevenţie cuprinzătoare.Comitetul este conştient de faptul că redactarea pecont propriu a acestui ghid probabil nu va schimbasituaţia, dar poate ajuta ca parte a unei cuprinzătoarestra tegii medicale preventive bazată de dovezi servinddrept:- un consens între toţi partenerii implicaţi în diagnosticulşi controlul hipertensiunii arteriale,- o bază de educaţie şi instruire,- un şablon pentru ghidurile societăţilor naţionalecare pot adopta şi/sau adapta acest ghid în concordanţăcu politicile medicale naţionale şi curesursele disponibile,- un punct de referinţă bazat pe dovezi ştiinţificepentru identificarea celor mai adecvate mijloacepentru controlul hipertensiunii,- o bază buna pentru atingerea unor scopuri economico-sanitare.APPENDIXMEMBRII TASK FORCEGiuseppe Mancia, Co-Chairperson a , Guy De BackerCo-Chairperson b , Anna Dominiczak c , Renata Cifkova d ,Robert Fagard e , Giusepe Germano f , Guido Grassi g ,