Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologienostică suplimentară utilă, atunci când dispneea estesimptomul principal sau când sunt căutate informaţiidespre arterele mari intratoracice sau despre circulaţiapulmonară, dar în general, radiografia toracică este ometodă standard demodată pentru identificarea boliicardiace hipertensive.În ultimii ani, a crescut interesul pentru posibilitateade a evalua gradul fibrozei cardiace, cu scopul de aîmbu nătăţi capacitatea masei ventriculare stângi crescutede a prezice prognosticul. Au fost utilizate tehnicibazate pe ecoreflectivitate 217,218 ; metoda prin dispersiainversată (backscattering) a semnalului poate reflectaîntr-o anumită măsură proprietăţile contractile ale miocarduluimai mult decât conţinutul colagenic, în timpce ecoreflectivitatea se corelează mai direct cu fibrozacuantificată histologic. Ecoreflectivitatea a ară tat căconstituţia tisulară a hipertrofiei ventriculare stân gipoate varia şi că medicamentele care favorizează regresiaei pot să difere în ceea ce priveşte reducerea fibrozei219 . Acum cea mai precisă metodă de evaluare a constituţieiţesutului cardiac este reprezentată de rezo nanţamagnetică nucleară, al cărei cost, totuşi, împiedicăutilizarea sa pe scară largă. De asemenea, la ora actualăsunt cercetaţi marker-ii componentei colagenice tisulare219 , dar aceştia sunt doar parţial derivaţi de la nivelulţesutului cardiac.3.6.2 Vasele sangvineSunt disponibile o serie de teste de screening noninvazivepentru a identifica anomaliile structuraleşi funcţionale ale arterelor mari în hipertensiune.Examenul ecografic al arterelor carotide cu determinareagrosimii complexului intimă-medie (IMT) sau identificarea existenţei plăcilor aterosclerotice s-a arătat căsunt factori de predicţie atât ai accidentului vascularcere bral, cât şi ai infarctului miocardic 190-193 . Relaţiadintre IMT carotidiană şi evenimentele cardiovasculareeste continuă, dar pentru arterele carotide comune unIMT >0,9 mm poate fi considerat ca valoare estimativăpentru existenţa unor anomalii. Este probabil ca examenulultrasonografic limitat la artera carotidă comună(sediu infrecvent de ateroscleroză) să măsoare numaihipertrofia vasculară, în timp ce evaluarea aterosclerozeinecesită şi examenul bifurcaţiei şi/sau al arterei carotideinterne, unde plăcile de aterom sunt mai frecvente 220-222 .Prezenţa unei plăci ateromatoase poate fi identificatăprin prezenţa IMT >1,3 sau 1,5 mm sau a unei creşterifocale a grosimii de 0,5 mm sau de 50% din valoareaIMT înconjurătoare 220-222 . Există dovezi că, la pacienţiihipertensivi netrataţi, fără leziuni ale organelor ţintă laexaminarea de rutină, aceste alterări sunt frecvente şiRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007ca urmare examenul ultrasonografic carotidian poateadesea detecta leziuni vasculare şi poate stratificariscul mai precis 194 . De asemenea, existenţa leziunilorarteriale poate fi sugerată de un indice gleznă-braţ12 m/s a fost sugeratăca valoare estimativă a alterărilor semnificative alefunc ţiei aortice, la hipertensivii de vârstă medie. Deşio utili zare clinică mai largă a velocităţii undei pulsuluişi măsurării indicelui de augmentaţie poate aduceun plus de precizie în evaluarea leziunilor arteriale,disponibilitatea acestor tehnici este limitată la centrelede cercetare.Aşa cum se arată în TABELUL 4, o serie de alte metodepentru detectarea leziunilor vasculare nu pot fi utilizateclinic dintr-o multitudine de motive. Creşterearaportului perete/lumen la nivelul arterelor micipoate fi măsurată în ţesutul subcutanat obţinut prinbiopsie gluteală. Aceste determinări pot demonstramodificări precoce în diabet şi hipertensiune 231-234 şi au