Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>vârstnici, la care hipertrofia cardiacă şi boala arterialăsunt frecvente. De asemenea, informaţii utile despreafectarea vasculară pot fi obţinute măsurând complianţaarterială prin velocitatea undei pulsului. Totuşi, la oraactuală această metodă nu este suficient de răspândită,şi ca urmare informaţiile furnizate de ea sunt de dorit,dar dificil de obţinut.Metodele <strong>pentru</strong> evaluarea leziunilor de organ suntmenţionate în detaliu în cele ce urmează.3.6.1 CordulElectrocardiograma ar trebui să facă parte din toateevaluările de rutină ale subiecţilor cu hipertensiune arterială.Sensibilitatea sa <strong>pentru</strong> identificarea hipertrofieiventriculare stângi este scăzută, dar totuşi hipertrofiadetectată prin indicele Sokolow-Lyon (SV1 + RV5-6>38 mm) sau prin produsul voltaj-durata QRS Cornell(>2440 mm*ms) este un predictor independent alevenimentelor cardiovasculare 187 , iar utilizarea sa camarker al afectării cardiace şi al regresiei ei indusă detratament pare să fie valoroasă, cel puţin la pacienţiipeste 55 ani 195,196 . Electrocardiograma poate fi, deasemenea, utilizată <strong>pentru</strong> a detecta pattern-uri desupra sarcină ventriculară sau „strain“ (care indică unrisc mai sever) 187 , ischemie, tulburări de conducere şiarit mii, inclusiv fibrilaţia atrială, care nu sunt rare lapacienţii hipertensivi vârstnici. Monitorizarea Holterelectro cardiografică este indicată în hipertensiuneatunci când trebuie detectate aritmii sau episoade ischemice.Aceasta poate, de asemenea, furniza dovezi referitoarela o variabilitate redusă a frecvenţei cardiace, carepoate apare în hipertensiunea severă 72 . Totuşi, semnificaţiaprognostică negativă a acesteia nu este dovedită,deşi a fost demonstrată <strong>pentru</strong> insuficienţa cardiacă şipost infarct 197-199 .Deşi prezintă o serie de limite tehnice (diferenţe întreoperatori, slaba calitate a imaginii la pacienţii obezi şila cei cu pneumopatie obstructivă etc.), ecocardiografiaare o sensibilitate mai mare decât electrocardiogramaîn diagnosticul hipertrofiei ventriculare stângi 200 şi înpredicţia riscului cardiovascular 188 şi poate ajuta înstratificarea mai precisă a riscului global şi în stabilireaterapiei 194 . O evaluare adecvată include măsurareadimen siunilor septului interventricular, a grosimii pereteluiposterior al ventriculului stâng şi a diametrului telediastolicventricular stâng, cu calcularea masei ventricularestângi conform formulelor în vigoare 201 . Deşirelaţia dintre indicele masei ventriculului stâng şi risculcardiovascular este continuă, sunt larg utilizate valorileprag de 125 g/m 2 la bărbaţi si 110 g/m 2 la femei <strong>pentru</strong>estimările hipertrofiei ventriculare stângi. Hipertrofia<strong>Ghidul</strong> <strong>pentru</strong> <strong>managementul</strong> <strong>hipertensiunii</strong> <strong>arteriale</strong> <strong>2007</strong>Ghid al Societăţii Europene de Cardiologieconcentrică (raport perete/rază ≥0,42, cu masa ventricularăstângă crescută) 202 , hipertrofia excentrică (raportperete/rază
<strong>Ghidul</strong> <strong>pentru</strong> <strong>managementul</strong> <strong>hipertensiunii</strong> <strong>arteriale</strong> <strong>2007</strong>Ghid al Societăţii Europene de Cardiologienostică suplimentară utilă, atunci când dispneea estesimptomul principal sau când sunt căutate informaţiidespre arterele mari intratoracice sau despre circulaţiapulmonară, dar în general, radiografia toracică este ometodă standard demodată <strong>pentru</strong> identificarea boliicardiace hipertensive.În ultimii ani, a crescut interesul <strong>pentru</strong> posibilitateade a evalua gradul fibrozei cardiace, cu scopul de aîmbu nătăţi capacitatea masei ventriculare stângi crescutede a prezice prognosticul. Au fost utilizate tehnicibazate pe ecoreflectivitate 217,218 ; metoda prin dispersiainversată (backscattering) a semnalului poate reflectaîntr-o anumită măsură proprietăţile contractile ale miocarduluimai mult decât conţinutul colagenic, în timpce ecoreflectivitatea se corelează mai direct cu fibrozacuantificată histologic. Ecoreflectivitatea a ară tat căconstituţia tisulară a hipertrofiei ventriculare stân gipoate varia şi că medicamentele care favorizează regresiaei pot să difere în ceea ce priveşte reducerea fibrozei219 . Acum cea mai precisă metodă de evaluare a constituţieiţesutului cardiac este reprezentată de rezo nanţamagnetică nucleară, al cărei cost, totuşi, împiedicăutilizarea sa pe scară largă. De asemenea, la ora actualăsunt cercetaţi marker-ii componentei colagenice tisulare219 , dar aceştia sunt doar parţial derivaţi de la nivelulţesutului cardiac.3.6.2 Vasele sangvineSunt disponibile o serie de teste de screening noninvazive<strong>pentru</strong> a identifica anomaliile structuraleşi funcţionale ale arterelor mari în hipertensiune.Examenul ecografic al arterelor carotide cu determinareagrosimii complexului intimă-medie (IMT) sau identificarea existenţei plăcilor aterosclerotice s-a arătat căsunt factori de predicţie atât ai accidentului vascularcere bral, cât şi ai infarctului miocardic 190-193 . Relaţiadintre IMT carotidiană şi evenimentele cardiovasculareeste continuă, dar <strong>pentru</strong> arterele carotide comune unIMT >0,9 mm poate fi considerat ca valoare estimativă<strong>pentru</strong> existenţa unor anomalii. Este probabil ca examenulultrasonografic limitat la artera carotidă comună(sediu infrecvent de ateroscleroză) să măsoare numaihipertrofia vasculară, în timp ce evaluarea aterosclerozeinecesită şi examenul bifurcaţiei şi/sau al arterei carotideinterne, unde plăcile de aterom sunt mai frecvente 220-222 .Prezenţa unei plăci ateromatoase poate fi identificatăprin prezenţa IMT >1,3 sau 1,5 mm sau a unei creşterifocale a grosimii de 0,5 mm sau de 50% din valoareaIMT înconjurătoare 220-222 . Există dovezi că, la pacienţiihipertensivi netrataţi, fără leziuni ale organelor ţintă laexaminarea de rutină, aceste alterări sunt frecvente şiRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>ca urmare examenul ultrasonografic carotidian poateadesea detecta leziuni vasculare şi poate stratificariscul mai precis 194 . De asemenea, existenţa leziunilor<strong>arteriale</strong> poate fi sugerată de un indice gleznă-braţ12 m/s a fost sugeratăca valoare estimativă a alterărilor semnificative alefunc ţiei aortice, la hipertensivii de vârstă medie. Deşio utili zare clinică mai largă a velocităţii undei pulsuluişi măsurării indicelui de augmentaţie poate aduceun plus de precizie în evaluarea leziunilor <strong>arteriale</strong>,disponibilitatea acestor tehnici este limitată la centrelede cercetare.Aşa cum se arată în TABELUL 4, o serie de alte metode<strong>pentru</strong> detectarea leziunilor vasculare nu pot fi utilizateclinic dintr-o multitudine de motive. Creşterearaportului perete/lumen la nivelul arterelor micipoate fi măsurată în ţesutul subcutanat obţinut prinbiopsie gluteală. Aceste determinări pot demonstramodificări precoce în diabet şi hipertensiune 231-234 şi au