Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologiepoate fi, de regulă văzut doar la doze relativ mari (≥3g/zi) 500,540,541 . La indivizii hipertensivi reducerea mediede tensiune sistolică şi diastolică a fost de 4 respectiv2,5 mmHg 542 . Cât despre creşterea aportului exclusiv defibre 543,544 datele sunt insuficiente pentru a fi recomandatîn vederea scăderii tensiunii arteriale. Suplimentareacalciului şi a magneziului 500,545,546 a fost propusă ca mijlocde scădere a tensiunii arteriale dar datele nu sunt pedeplin convingătoare şi sunt necesare studii adiţio naleînainte ca alte recomandări asupra altor diete spe ci ficesă poată fi făcute, inclusiv diete cu un conţinut modi fi -cat în carbo hidraţi 500,547,548 . Ca măsură generală, pa cienţiihiper tensivi trebuie sfătuiţi să mănânce mai multelegume si fructe (4-5 porţii sau 300 grame de legu me pezi) 549 , să mănânce mai mult peşte 550 şi să reducă aportulde grăsimi saturate si colesterol. Consi lie rea din parteaunor dieteticieni profesionişti poate fi utilă.6.1.5 Reducerea greutăţiiUn număr substanţial de dovezi provenind dinstudii observaţionale documentează faptul că greutateacorporală este direct asociată cu tensiunea arterială 551 şică excesul de grăsime predispune la creşterea tensiuniiarteriale şi hipertensiune 552 . Există de asemenea doveziconvingătoare că reducerea greutăţii scade tensiuneaarterială la pacienţii obezi şi are efecte benefice pefactorii de risc asociaţi cum ar fi: rezistenţa la insulină,diabetul, hiperlipidemia, hipertrofia ventriculară stângăşi apneea obstructivă de somn. Într-o metaanalizăa studiilor disponibile reducerea medie a tensiuniiarteriale sisto lice şi diastolice asociată cu o reducereîn medie, în greu tate de 5,1 kg a fost de 4,4 respectiv3,6 mmHg 553 . Într-o analiză suplimentară de subgrupreducerea tensiu nii arteriale a fost similară pentruindivizii non-hiper tensivi şi hipertensivi, dar a fostmai mare la cei care au pierdut în greutate. Analizeleîn cadrul trialurilor doză-răspuns 554,555 şi studiile prospective556 au arătat de asemenea că reducerea mai mareîn greutate duce la o scădere mai mare a tensiu nii arteriale.Scăderi modeste în greutate, cu sau fără res tricţiede sodiu, pot preveni hipertensiunea la indi vizii supraponderalicu tensiune arterială normal-înaltă 557 şi potfacilita scăderea medicaţiei şi retragerea medi camentelor558-559 . Deoarece la indivizii de vârstă medie greutateacorporală prezintă frecvent o creştere progre sivă(0,5-1,5 kg/an) stabilizarea greutăţii poate fi consi deratăun scop util de urmărit.6.1.6 Exerciţiul fizicLipsa de antrenament fizic este un predictor puter nicde mortalitate cardiovasculară, independent de ten siuneaarterială si de alţi factori de risc 560 . O meta-ana liză aRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007unor trialuri randomizate controlate 561 a con cluzionat căantrenamentul de rezistenţă aerobică dina mică reducetensiunea arterială sistolică şi diastolică de repaus cu3,0/2,4 mmHg şi tensiunea ambulatorie din timpulzilei cu 3,3/3,5 mmHg. Reducerea tensiunii arterialede repaus a fost mai pronunţată la grupul hipertensiv(-6,9/-4,9 mmHg) decât la cel normo tensiv (-1,9/-1,6mmHg). Chiar nivele moderate de exer ci ţiu au scăzuttensiunea arterială 562 iar acest tip de antre nament a redusde asemenea greutatea corpo rală, grăsimea corporală şicircumferinţa taliei şi a crescut sensibilitatea la insulinăşi nivelurile de HDL-colesterol. Antrenamentul de rezistenţădinamică a scăzut tensiunea arterială de repauscu 3,5/3,2 mmHg 563 . Astfel pacienţii sedentari trebuiesfătuiţi să desfăşoare exerciţii de intensitate moderatăîntr-o manieră regulată, de exemplu 30-45 de minutepe zi 564 . Tipul de exerciţiu trebuie să fie în primul rândactivitate fizică de anduranţă (mers, jogging, înot)supli men tat cu exerciţii de rezistenţă 144,564,565 . Gradul deeva luare a statusului cardiovascular înaintea antrenamentului va depinde de extinderea exerciţiului vizat şide semnele şi simptomele pacientului, de riscul cardiovasculartotal şi condiţiile clinice asociate. Cu toateacestea exerciţiul izometric intens, cum ar fi ridicareade greutăţi mari, poate avea un efect presor marcat şi artrebui evitat. Dacă hipertensiunea este slab controlatăexerciţiile fizice grele ca şi testarea maximală de efortar trebui descurajate şi amânate până când tratamentulmedicamentos adecvat va fi fost instituit şi tensiuneaarterială scăzută 566 .6.2 Terapia farmacologică (Casetele 10 şi 11)6.2.1 Alegerea medicamentelor antihipertensiveNumărul mare de trialuri randomizate privind terapiaantihipertensivă, atât cele comparând trata men teactive versus placebo, cât şi cele comparând regimu rilede tratament bazate pe diverse componente, confirmăconcluzia ghidului ESH/ESC 2003 3 că: 1) principalelebeneficii ale tratamentului antihipertensiv sunt datoratescăderii tensiunii arteriale per se, şi sunt în maremăsură independente de medicaţia folosită, şi 2) diureticiletiazidice (ca şi clortalidona şi indapamina), betablocantele,calciu antagonişti, inhibitorii ECA şi antagoniştiide receptori de angiotensină pot scădea adecvattensiunea arterială şi pot reduce efectele cardio vasculareîn mod semnificativ şi important. De aceea toate acestemedicamente sunt potrivite pentru iniţierea şi menţinereatratamentului antihipertensiv, atât ca mono terapiecât şi în anumite combinaţii între ele. Fiecare din claselerecomandate poate avea proprietăţi specifice, avantaje