Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007Fumatul este un factor de risc cardiovascular puternic512 şi încetarea fumatului este probabil singura ceamai eficace măsură legată de stilul de viaţă pentru prevenţiaunui mare număr de afecţiuni cardiovasculare,incluzând accidentul vascular cerebral si infarctul demiocard 512-514 . Acest lucru este susţinut de observaţiacă cei care renunţă la fumat înaintea vârstei medii autipic o speranţă de viaţă care nu este diferită de a celorcare nu au fumat niciodată 515,516 . De aceea, hipertensiviifumători trebuie sfătuiţi cu privire la încetareafumatului.Când este necesar, terapia de substituţie cu nicotină517 sau terapia cu bupropion trebuie luate în conside -rare, de vreme ce ele par să faciliteze renunţarea lafu mat 518 . Vareniclina este un nou agonist parţial alrecep torului nicotinic de acetilcolina, dezvoltat specialpentru renunţarea la fumat, cu eficienţă documentatăpe termen scurt şi lung faţă de placebo 519 . Fumatulpasiv a fost acum demonstrat ca producând o creşterea riscului de boală coronariană şi a altor boli legate defu mat 520,521 . Expunerea la fumat pasiv poate să fi scăzutăîn acele ţări în care au fost introduse reguli pentru protecţianon-fumătorilor si ex-fumătorilor de fumatulambiental. Este de dorit ca acest lucru sa devină obişnuitîn toată Europa.6.1.2. Moderarea consumului de alcoolMulte studii au arătat o asociere in formă de U saude J a mortalităţii cu nivelul consumului de alcool, încare consumul uşor sau moderat a dus la o mortalitateredusă comparativ cu non-consumatorii, în timp cemarii băutori au o creştere a mortalităţii 522 , dar aceastărelaţie a fost recent pusă la îndoială de o meta-analizăa datelor disponibile 523 . Relaţia dintre consumul dealcool, nivelurile tensiunii arteriale şi prevalenţa hipertensiu nii arteriale este lineară în populaţie 524 . Dincolode aceasta, niveluri mari ale consumului de alcool suntaso ciate cu risc mare de accident vascular cere bral 525 ;aceasta este în mod special valabil pentru consu mulnecon tro lat de alcool. Alcoolul atenuează efectele terapieimedi ca men toase antihipertensive, dar acest efecteste măcar în parte reversibil în decurs de 1-2 săptămâniprin mode rarea consumului de alcool cu aproximativ80% 526 . Marii băutori (5 sau mai multe doze standardpe zi) pot avea o creştere a tensiunii arteriale dupăoprirea bruscă a alcoolului şi pot fi mai degrabă diagnosticaţica hipertensivi la începutul săptămânii dacăau un pattern de weekend al consumului de alcool.Trialurile de reducere a alcoolului au arătat o reduceresemnificativă a tensiuni sistolice si diastolice 500 . Bărbaţiihipertensivi consumatori de alcool trebuie sfătuiţi să-şiGhidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologielimiteze consumul la maxim 20-30 de grame de etanolpe zi şi femeile hipertensive la maxim 10-20 de gramede etanol pe zi. Ei trebuie avizaţi asupra riscului crescutde accident vascular cerebral asociat consumului necontrolatde alcool.6.1.3 Restricţia de sodiuStudiile epidemiologice sugerează că aportul de sareprin dietă este un factor care contribuie la creştereatensiunii arteriale şi la prevalenţa hipertensiunii 527-528 .Studiile randomizate controlate la pacienţii hipertensivi500 arată că reducerea aportului de sodiu cu 80-100mmol (4,7-5,8 g clorură de sodiu) pe zi de la un aportiniţial de aproximativ 180 mmol (10,5 g clorură desodiu) pe zi scade tensiunea arterială in medie cu 4-6mmHg 529-533 , totuşi cu o variabilitate mare inter pacient.Restricţia de sodiu poate avea un efect antihiper ten sivmai mare daca este combinată cu alte indica ţii dietetice500 şi poate permite reducerea dozelor şi numă ruluide medicamente antihipertensive folosite pentrucon tro lul tensiunii arteriale. Efectul restricţiei desodiu asupra tensiunii arteriale este mai mare la negri,persoa ne de vârstă mijlocie şi vârstnici ca şi la indiviziicu hiperten siune, diabet sau boală cronică de rinichi,adică gr upurile care au un sistem renină-angiotensinăaldoste ron mai puţin responsiv 534 , a cărui activareîmpreu nă cu o activare a sistemului nervos simpatic 535-536poate contracara efectul de scădere a tensiunii produsde restricţia de sodiu. Într-o dietă cu restricţie desare pacienţii trebuie sfătuiţi să evite adaosul de sareşi alimentele care sunt în mod evident foarte sărate(în mod special alimentele procesate) şi să mănâncemai ales mese gătite direct din ingrediente naturaleconţinând mai mult potasiu 537 . Un aport excesiv de sarepoate fi o cauză a hipertensiunii rezistente. Aportul zilnicde sare adecvat recomandat a fost recent redus de la100 la 65 mmol/zi corespunzând la 3,8 g/zi de clorurăde sodiu ceea ce poate fi dificil de atins în mod curent.O recomandare care poate fi atinsă este de mai puţin de5 g/zi de clorură de sodiu (85 mmol/zi) 538 .6.1.4 Alte modificări ale dieteiÎn ultima decadă aportul crescut de potasiu şi modelelede regim bazate pe dieta DASH (o dietă bogatăîn fructe, legume şi produse sărace în grăsimi cu uncon ţinut redus de colesterol ca şi grăsimi saturate şitotale) 539 au apărut ca având de asemenea efecte de scăderea tensiunii arteriale. Câteva mici trialuri clinice şimetaanalizele lor au documentat faptul că doze maride suplimente cu acizi graşi omega 3 polinesaturaţi(obişnuit denumite ulei de peşte) pot scădea tensiuneaarterială la indivizii hipertensivi, cu toate că efectul