Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologiefactorii de risc tind să devină mai accentuaţi o datăcu vârsta, iar tensiunea arteriala crescută pe perioademari e acompaniată frecvent de dezvoltarea leziunilorîn organele ţintă.3. EVALUAREA DIAGNOSTICĂProcedurile diagnostice au ca scop: 1) stabilirea nivelurilortensiunii arteriale; 2) identificarea cauzelor secundarede hipertensiune; 3) evaluarea riscului cardiovascularglobal prin identificarea altor factori de risc, aafec tării organelor ţintă şi a comorbidităţilor.Procedurile diagnostice cuprind:– măsuratori repetate ale tensiunii arteriale– anamneza– examenul clinic– investigaţiile de laborator şi paraclinice. Uneledintre acestea ar trebui considerate parte aabordării de rutină la toţi pacienţii cu HTA; unelesunt recomandate şi pot fi utilizate extensivîn sistemele de sănătate dezvoltate din Europa;unele sunt indicate doar în cazurile în care suntsugerate de examinarea de bază sau de evoluţiaclinică a pacientului.3.1 Măsurarea tensiunii arterialeTensiunea arterială se caracterizează prin importantevariaţii spontane atât pe parcursul aceleiaşi zile, cât şiîntre zile, luni şi anotimpuri 72-74 . De aceea, diagnosticulde hipertensiune trebuie să se bazeze pe multiplemăsurători ale tensiunii arteriale, în diferite situaţii, dealungul unei perioade de timp. Dacă tensiunea arterialaeste doar uşor crescută, trebuie efectuate măsurătorirepetate de-a lungul unei perioade de câteva luni, pentrua defini tensiunea arteriala „obişnuită“ a pacientuluicât mai riguros posibil. Pe de altă parte, dacă pacientulprezintă o creştere mai marcată a tensiunii arteriale,dovezi de afectare a organelor legată de hipertensiunesau un profil de risc înalt sau foarte înalt, măsurătorilerepetate trebuie efectuate pe perioade mai scurte detimp (săptămâni sau zile). În general, diagnosticulde hiper tensiune trebuie să se bazeze pe cel puţin 2măsurători ale tensiunii arteriale pe consultaţie şi peminimum 2-3 consultaţii, deşi în cazurile extrem desevere diagnosticul se poate baza pe măsurătorile efectuateîntr-o singură consultaţie. Tensiunea arterialapoate fi măsurată de către medic sau asistentă în cabinetsau în spital (tensiunea arteriala de cabinet sau spital),de către pacient sau o ruda la domiciliu, sau automatpe o perioadă de 24 ore. Bazându-se pe recomandărilespecifice ale Societăţii Europene de Hipertensiune 75 ,aceste proceduri pot fi sintetizate după cum urmează:Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 20073.1.1 Măsurarea TA în spital sau cabinetTA poate fi măsurată cu ajutorul unui sfigmomanometrucu mercur ale cărui componente (tuburi decauciuc, valve, cantitate de mercur etc.) trebuie păstrateîn condiţii corespunzătoare de funcţionare. Altedispozitive non-invazive (dispozitive auscultatorii sauoscilometrice semiautomate) pot fi de asemenea folositeşi vor deveni din ce în ce mai importante datorităinterzicerii progresive a utilizării medicale a mercurului.Totuşi, aceste aparate ar trebui validate în funcţiede protocoale standardizate (76 şi website: www.dableducational.org),iar acurateţea lor trebuie verificatăperiodic prin comparaţie cu sfigmomanometrul cumercur. Instrucţiunile pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale în cabinet sunt sintetizate în CASETA 2.3.1.2 Măsurarea TA în ambulator (CASETA 3)Sunt disponibile câteva dispozitive (majoritateaoscilo metrice) pentru măsurarea automată a tensiuniiarte riale la pacienţii la care este permis un stil de viaţăaproape normal. Acestea furnizează informaţii despretensiu nea arterială medie pe 24 ore, ca şi despre valorilemedii pe perioade mai restrânse, ca ziua, noaptea saudimineaţa. Aceste date nu trebuie considerate ca substituenţi ai informaţiei obţinute în urma măsurăriicon ven ţionale a tensiunii arteriale. Totuşi, aceste datepot avea o valoare clinică suplimentară importantă,deoarece studiile transversale şi longitudinale au arătatcă ten siunea arteriala măsurată în cabinet are o relaţielimitată cu tensiunea arterială pe 24 ore şi, ca urmare,cu tensiunea arterială din viaţa de zi cu zi 77-79 . Acestestudii au arătat, de asemenea, că tesniunea arterialăambu latorie 1) se corelează mai bine decât tensiuneaarte rială de cabinet cu afectarea organelor ţintă şi cumodificările ei post-terapeutice 80-85 , 2) este în relaţie maiputernică cu evenimentele cardiovasculare decât tensiuneaarterială de cabinet, cu o predicţie a riscului cardiovascularmai mare decât şi adiţională predicţiei furnizatede tensiunea arterială de cabinet la nivelul populaţieigenerale, ca şi la pacienţii hipertensivi netrataţi şi trataţi86-96 , şi 3) măsoară mai riguros decât tensiunea arterialăde cabinet gradul reducerii presiunii arterialeindu să de tratament, datorită unei reproductibilităţimai mari de-a lungul timpului 97,98 şi unui efect „dehalat alb“ şi placebo absent sau neglijabil 100,101 . Deşiunele dintre avantajele de mai sus pot fi obţinute princreşterea numărului de determinări ale tensiunii arterialeîn cabinet 82,98 , monitorizarea ambu latorie a tensiuniiarteriale pe 24 ore poate fi utilă în momentuldiag nosticului şi la intervale variabile în cursul terapiei.Ar trebui făcut un efort pentru a extin de monitorizarea