E. Apetrei şi col.Etiologia valvulopatiilor mitrale şi aortice – analiza a 451 de cazurispec tru etiologic larg în care pe prim plan este suferinţadegenerativă 44 cazuri (50%), apoi reumatică 25 cazuri(28,4%), dilatatie anevrismală 6 cazuri (6,8 %), postendo cardită bacteriană 4 cazuri (4,5%) şi alte etiologiimai rare 9 cazuri (10,2%).Stenoză aortică (izolată sau asociată cu afectare valvulară mitrală) au prezentat 83 de cazuri (31,9% dintotalul leziunilor valvulare aortice şi 20,6 % din totalulvalvulopatiilor). Este asociată cu afectare valvulară mitralăîn proporţie de 25,3% (21 cazuri). Etiologia dominantăeste cea degenerativă 70 cazuri (84,3%), urmatăde cea reumatică 9 cazuri 10,8% şi bicuspidie aortică 3cazuri (3,6 %).Boală aortică (izolată sau asociată cu afectare valvularămitrală) au prezentat 89 de cazuri (34,2% din totalulleziunilor valvulare aortice şi 22,1% din totalul valvulopatiilor).Este asociată în proporţie de 61,7 % (55cazuri) cu afectare valvulară mitrală. Afectarea dege nerativădetermină numarul cel mai mare de cazuri 72(80,8%) urmat de cea reumatică 14 cazuri (15,7%), 2cazuri post endocardită bacteriană (2,2%) şi 1 caz bicuspidieaortică (1,1%).Reţinem faptul că etiologia valvulopatiilor aorticeeste, de asemenea, dominată de suferinţa non-reumatismală(212 cazuri, 81,6%) etiologia reumatismală fiindîntâlnită la 48 cazuri (18,4 %) (FIGURA 3). Dintre etiologiilenon reumatismale notăm: degenerativă 186 cazuri(71,5%), urmată de cea post endocardită bacteriană laega li tate cu dilataţie anevrismală aorta ascendentă 6cazu ri (2,3%), bicuspidie aortică 4 cazuri (1,5%).Boală bivalvulară au prezentat 138 de pacienţi (33,9%din totalul valvulopatiilor internate şi 5,7 % dint totalulinternărilor/an). Cea mai frecventă asociere a fost insuficienţamitrală şi insuficienţa aortică 42 cazuri (30,8%),urmată de insuficienţa mitrală şi boala aortică 35 cazuri(25,7%), iar cea mai rar întalnită stenoza mitra lă şistenoza aortică 1 caz (0,7%) (FIGURA 4). Am consta tatFigura 3. Etiologie valvulopatii aorticeRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>Figura 4. Etiologia bolii bivalvulareTipuri de boală mitro- aortică. IM - insuficienţă mitrală; IA - insuficienţă aortică; BA- boală aortică; SA - stenoză aortică; BM - boală mitrală; SM - stenoză mitrală.că 74 de bolnavi (54,4%) prezentau etiologie degenerati vă, 55 de bolnavi (40,4%) aveau etiologie reuma tică,4 bolnavi (2,9%) post endocardita bacteriană iar 3bolnavi (2,2%) asociau prolaps de valva mitrală cu prolapsde valva aortică.Valvulopatii operate. S-au înregistrat 50 de cazuri(2,07% din totalul internărilor/an). Au fost internate30 de cazuri cu valvulopatii mitrale operate (60%),14 de cazuri cu valvulopatii aortice operate (28%), şi6 cazuri cu valvulopatii mitro-aortice operate (12%).Eti o logia valvulopatiior operate a fost dominata de ceareu ma tismală 35 cazuri (70%), apoi cea degenerativă 8cazuri (16%), 3 cazuri cu endocardită bacteriană (6%),4 cazuri cu afectare cardiacă congenitală (8%).DISCUŢIIMorbiditatea şi mortalitatea prin boli valvulare a suferitîn ultimele decenii modificări substanţiale în ţările dezvoltate. Aceste modificări sunt expresia progre su luiînre gistrat în evaluarea funcţiei şi etiologiei acestora, încreşterea ponderii procedurilor diagnostice neinva zive,în utilizarea unor noi metode de tratament intervenţionalşi chirurgical şi în modificarea istoriei naturalesub influenţa tratamentelor moderne 6 . Date statisticeprovenind din Statele Unite ale Americii 3 , publicate înanul 2000, indică o mortalitate, prin boli cardiovasculare,de 38,9% din totalul deceselor, ponderea deceselor decauză valvulară fiind relativ mică dacă o comparăm cumortalitatea prin boala cardiacă ischemică (21,4%) saustroke (7%) respectiv de 0,2% din cauza bolilor valvularereumatice şi 0,8% prin afectare valvulară nereu matismală.Mortalitatea în valvulopatii este determinatăpre dominant de valvulopatiile aortice (mai mult de12.000 decese /an în SUA) şi apoi de valvulopatii mitrale(8000 decese/an) 8 . Date actuale privind prevalenţa şi
Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, <strong>2007</strong>E. Apetrei şi col.Etiologia valvulopatiilor mitrale şi aortice – analiza a 451 de cazuriTabelul 6. Etiologia leziunilor valvulareEtiologie Stenoza aortică Insuficienţa aortică Stenoza mitrală Insuficienţa mitrală(izolată sau/şi asociată (izolată sau/şi asociată (izolată sau/şi asociată (izolată sau/şi asociatăinsuficienţei aortice stenozei aortice insuficienţei mitrale insuficienţei mitralesau/şi leziuni mitrale) sau/şi leziuni mitrale) sau/şi leziuni aortice) sau/şi leziuni aortice)N=172 N=177 N=83 N=255Degenerativă 82,5% 65,5% 21,6% 45,4%Reumatismală 13,3% 22% 78,4% 20%Congenitală 4,2% 1,1% 0 2,3%Ischemică 0 0 0 11,7%Prolaps valvular 0 1,6% 0 11,3%Endocardită infecţioasă 0 3,3% 0 0,3%Alte etiologii 0 6,5% 0 9%etiologia bolilor valvulare în populaţia generală în ţăriledezvoltate lipsesc din statistici 7 explicabil, proba bil,prin preocuparea susţinută privind patologia cardio vascularăischemică, cu impact important asupra morbidităţii şi mortalităţii generale. Cele mai multe dateepi demiologice privind patologia valvulară se referă labolnavii spitalizaţi. Conform acestor date în ţările dezvoltate,se înregistrează o marcată scădere a etiolo gieireumatismale şi o creştere progresiva a celei degenerativeşi ischemice. Astfel, în 1988, în Statele Unite, din84.000 de valvulopatii externate, valvulopatiile reumatismalereprezentau 3,4%, iar cele nereumatismale96,6% 4 . Distribuţia etiologiilor leziunilor valvulareunice pe valve native în studiul Euro Heart Survey aevi den ţiat predominanţa stenozei aortice (1197 cazuri)cu etiologie dominant degenerativă (82%) urmata deinsufi cienţa mitrala (877 cazuri) cu etiologie dominantdege ne ra tivă (61%), insuficienţa aortică (369 cazuri)cu etiolo gie dominantă degenerativă (50%) şi apoi stenozamitrală (336 cazuri) cu etiologie dominant reumatismală (85%) 9,10 . În ţara noastră, în 1982, din 1000 deexa minări ecocardiografice efectuate în Clinica de Cardiologie Fundeni, 326 au fost valvulopatii, iar dintreacestea 66,2% au fost reumatismale şi 33,7% nereumatismale.În 1989, la acelaşi număr de cazuri, 57% eraureuma tismale şi 35% nereumatismale 4 .În spectrul etiologic general al valvulopatiilor, etiologiareumatismală a fost reprezentată în proporţie de19,9%, iar cea non-reumatismală de 80,1%, semificativmodificată dacă o comparăm cu datele din 1989, respectivde 57% <strong>pentru</strong> etiologia reumatică şi 35% <strong>pentru</strong>cea nereumatică. În cadrul etiologiei nereumatismalea dominat cea degenerativă 53% urmată de cea ischemică7% şi prolaps valvă mitrală 7%, alte etiologiiavând fiecare o reprezentare redusă (FIGURA 1). Vârstamedie <strong>pentru</strong> etiologia reumatică a fost de 55 ± 11 ani,iar <strong>pentru</strong> cea degenerativă de 70 ± 9 ani. Modi fi careaspectrului etiologic al valvulopatiilor este datorată reduceriiincidenţei şi a istoriei naturale a reuma tis muluiarticular acut (prin introducerea măsurilor de diagnosticşi profilaxie), a creşterii duratei de viaţă, precumşi a dezvoltării şi extinderii ecocardiografiei ca metodăde diagnostic, nu de puţine ori descoperirea unei valvulopatii fiind incidentală. Modificarea etiologiei valvulopatiilor este dovedită indirect şi de etiologia valvulopatiilor operate anterior anului 2001, unde dominăcea reumatismală 35 cazuri (70%), urmată de cea degenerativă8 cazuri (16%), 4 cazuri (8%) de anoma lii congenitalecardiace şi 3 cazuri cu endocardită bacte riană(6%).Rezultatele obţinute au indicat faptul că cea maifrec ventă valvulopatie mentionată la externare este insuficienţamitrală (48,3% din totalul valvulopatiilor).Dintre acestea insuficienţa mitrală de etiologie degenerativăocupă primul loc (45,4%) urmată de etiologiareumatismală (20%). Etiologia predominantă a stenozeiaortice este degenerativă (82,5%) ca şi a insuficienţeiaortice (65,5%). Stenoza mitrală izolată este rară (2,2%)şi are etiologie exclusiv reumatismală. Stenoza mitralăasociată leziunilor aortice are etiologie dominant reu -matismală (82,5%), dar poate avea şi etiologie degenerativă(21,6%) (TABELUL 6).Concluzii. Deşi datele prezentate se referă la bolna viispitalizaţi şi rezultatele nu se pot extrapola popu laţieigenerale, se constata şi în ţara noastră o scă dere importantăa ponderii etiologiei reumatice a valvu lopa tiilorşi o creştere semnificativă a celei dege nerative. Impli caţiileacestei constatari privesc în primul rând identi ficareafactorilor de risc ce determină apariţia sufe rinţei valvulare degenerative cu consecinţe clinice impor tante şiintro ducerea măsurilor profilactice cores punz ătoare.BIBLIOGRAFIE1. Nkomo V., Gardin J., Skelton T., Gottdiener J., Scott C., Enriquez-Sarano M: Burden of valvular heart disease:a population-based study.The Lancet 2006; 368: 1005-1011.2. Topol Eric J.:Textbook of cardiovascular medecine Third Edition,Lippincott Williams & Wilkins, <strong>2007</strong>: 346-386.