Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de CardiologieRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007arătat că astfel de subiecţi au o prevalenţă mai mare aleziunilor organelor ţintă 139 , cu o prevalenţă crescută afactorilor de risc metabolici 133 , comparativ cu subiecţiicu tensiune arterială cu adevărat normală. Studiile prognosticeau sugerat că hipertensiunea mascată creşteris cul cardiovascular, care pare a fi apropiat de cel alsubiec ţilor cu hipertensiune în şi în afara cabinetului 92,106,133,134,137,141.În concluzie, studiile din ultimii ani au furnizat dince în ce mai multe dovezi privind importanţa clinicăa măsu rării tensiunii arteriale în afara cabinetului,deoarece astfel se poate caracteriza mai precis severitateahipertensiunii şi se poate identifica un profil de riscmai înalt la unii indivizi aparent normotensivi. Într-unstudiu observaţional recent pe termen lung, riscul dedeces la 12 ani a crescut progresiv de la situaţia de afi normotensiv la cabinet, la domiciliu şi pe 24 ore, lasituaţia de a fi diagnosticat hipertensiv prin una, douăsau toate cele trei modalităţi de măsurare a tensiuniiarteriale 133 . Măsurarea tensiunii arteriale în ambulator şila domiciliu poate furniza informaţii utile, chiar atuncicând nu există creşteri aparente ale tensiunii arterialeîn spital, mai ales la subiecţii cu multipli factori de riscşi leziuni ale organelor ţintă.3.1.6 Tensiunea arterială în timpul exerciţiuluifizic şi testelor de laboratorAtât stresorii fizici cât şi psihici au fost utilizaţi înlabo rator pentru evaluarea răspunsului tensiunii arterialela stimuli şi potenţiala sa utilitate clinică. Stresulfizic implică exerciţiu fizic activ (efort dinamic sau static)sau stres fizic pasiv, cum ar fi testul presor la rece.Stresul psihic este dat de o problemă matematică, tehnicăsau de natură decizională 143 .Toţi stresorii cresc tensiunea arterială şi răspunsultensional individual variabil a fost evaluat cu privirela predicţia hipertensiunii cu debut recent, a leziunilororganelor ţintă şi afecţiunilor cardiovasculare sau decesului.Datele referitoare la predicţia hipertensiunii suntcontroversate 144 . Unele studii au raportat un risc sem nificativşi independent pentru hipertensiune la subiecţiicare au prezentat răspunsuri disproporţionate aletensiunii arteriale la efort 145 , iar la bărbaţi răspunsuriletensiunii arteriale la stresul psihic au prezis valoriletensionale ulterioare şi hipertensiunea la 10 ani de urmărire146 . Totuşi, doar o mică parte din variaţia valorilortensionale ulterioare a fost explicată prin răspunsuldiferit la stresul psihic, iar alte studii 147 au condus larezultate negative.În ceea ce priveşte leziunile organelor ţintă, majoritateastudiilor pe subiecţi normotensivi şi hipertensivinu au observat o relaţie semnificativă între efectul presoral exerciţiului fizic dinamic şi hipertrofia ventri cularăstângă după adaptarea adecvată pentru tensiu neaarterială de repaus 148-154 , dar într-un raport recent,modificarea tensiunii arteriale sistolice de repaus laexer ciţiul fizic submaximal s-a dovedit a fi un predictorputer nic al hipertrofiei ventriculare stângi la indiviziiprehipertensivi 155 . Semnificaţia reactivităţii tensiu niiarteriale la exerciţiul static a fost rar explorată, darnu a fost raportată o asociere semnificativă între răspunsul tensiuni arteriale la strângerea mâinii şi masaventriculului stâng 156 , în timp ce creşterea tensiu niiarteriale indusă de testul presor la rece a prezis masaventriculului stâng 153 într-un singur raport 157 . Efectulasupra tensiunii arteriale al unei probleme aritmetice afost într-o relaţie semnificativă cu remodelarea concentricăa ventriculului stâng, dar nu cu masa ventricululuistâng într-un studiu 158 , în timp ce alte studii nu aureuşit să descopere asociaţii pozitive între structuraventriculului stâng şi acest tip de reactivitate a tensiuniiarteriale 153,157 .Există dovezi contradictorii dacă un răspuns exageratal tensiunii arteriale la exerciţiul pe bicicletă poateprezice morbiditatea şi mortalitatea cardiovascularăinde pendent de valorile de repaus 149,159 , deşi rezultateleunui studiu pe 21 ani au arătat recent că tensiunea arterialăsistolica atât în clinostatism, cât şi în timpul unuiexerciţiu de 6 minute furnizează informaţii predictivedespre decesul cardiovascular, în special la subiecţii cucreşterea uşoară a tensiunii arteriale 160 . Totuşi, situaţiapoate fi diferită în cazul unei hipertensiuni mai severe.Dacă o creştere excesivă a tensiunii arteriale în cursulexerciţiului fizic adaugă date prognostice la tensiuneaarterială de repaus, acest fapt poate depinde de efectulexerciţiului asupra debitului cardiac. Dacă creş tereadebitului cardiac indusă de exerciţiu este alte rată, aşacum se observă în hipertensiunea severă, tensiu neaarterială în timpul exerciţiului nu mai prezintă semnificaţieprognostică independentă. Există unele dovezică alterarea scăderii rezistenţei vasculare sistemiceîn cursul exerciţiului fizic indică un prognosticprost 159,161 .În concluzie, rezultatele privind relaţiile independentedintre răspunsul tensiunii arteriale la stresorifizici şi psihici, hipertensiunea viitoare şi leziunileorga nelor ţintă nu sunt consistente şi, dacă au o semnificaţie,aceasta este mică. În ceea ce priveşte predic ţiaevenimentelor cardiovasculare, studiul pe 21 ani menţionatmai sus 160 sugerează că un test de efort poate