Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

timpul creşterii părului. În situaţiile când este necesară vizualizarea bună a perineului, părul poate
fi scurtat cu ajutorul foarfecelui.
3. Nu s-a demonstrat că prelucrarea cu antiseptice a ombilicului scade rata infecţiilor (a omfalitelor)
comparativ cu menţinerea lui în stare uscată şi curată, fără aplicarea pansamentului. Nu se
recomandă înlăturarea chirurgicală a bontului ombilical, el trebuie să cadă de sine stătător.
4. Există dovezi concludente că administrarea profilactică a antibioticelor în operaţia cezariană
(atât de urgenţă, cât şi cea programată) reduce semnificativ pericolul endometritelor şi al infecţiilor
plăgii. Nu există nici un avantaj a dozelor multiple comparativ cu administrarea unei singure
doze intraoperatorii de antibiotic. Antibioticoterapia îndelungată este neavantajoasă atât din cauza
efectelor nedorite asupra mamei sau/şi a nou-născutului, creşterii numărului de agenţi patogeni
antibioticorezistenţi, cât şi din considerente financiare.
5. Se consideră argumentată administrarea antibioticelor în următoarele situaţii: naştere prematură,
febra în naştere, perioadă alichidiană îndelungată (≥ 18 ore) – pentru profilaxia sepsisului
neonatal cu streptococii B, cât şi pentru tratamentul pielonefritei de gestaţie.
6. Nu există dovezi în sprijinul prelucrării cu antiseptice în timpul naşterii a perineului sau a căilor
de naştere în perioada postnatală. Nu s-a demonstrat vreo reducere a procentului infecţiilor plăgii
perineului în rezultatul prelucrării ei cu antiseptice, comparativ cu igiena obişnuită (uscat, curat).
7. Intervenţii ineficiente, şi chiar dăunătoare in perioada a III-a a naşterii şi în lăuzia precoce sunt
considerate: cateterizarea de rutină a vezicii urinare, controlul de rutină în valve a căilor de naştere,
folosirea pungii cu gheaţă, suturarea laceraţiilor care nu sângerează, aspirarea conţinutului
nazofaringelui şi cavităţii bucale la nou-născuţii în stare satisfăcătoare.
8. Există multiple dovezi că implicarea mamei în îngrijirea nou-născuţilor prematuri şi bolnavi
(limitând în acest mod contactul copilului cu personalul medical) reduce esenţial numărul complicaţiilor
infecţioase neonatale
9. Îmbrăcarea la naştere a halatelor sterile, măştilor şi bonetelor nu are nici o influenţă asupra
ratei complicaţiilor infecţioase. Personalul va utiliza halatele, măştile, bonetele şi ochelarii pentru
protecţia proprie.
10. Nu este necesar ca vizitatorii să schimbe încălţămintea şi îmbrăcămintea cu condiţia că ele sunt
curate. Halatele îmbrăcate de multe ori de vizitatori sunt o sursă semnificativă de infecţie.
11. Limitarea accesului membrilor familiei în maternitate (sala de naştere, salonul postnatal, secţia
de terapie intensivă etc) nu permite de a preveni infecţia maternă şi a nou-născutului. Totodată,
cea mai benefică practică intranatală este prezenţa continuă la naştere a unei persoane de
suport, în mod ideal, la alegerea parturientei. Sunt dovezi clare că suportul fizic, emoţional şi
psihologic continuu, permanent (parteneriatul) în timpul naşterii: reduce durata travaliului, reduce
necesitatea folosirii preparatelor analgetice, reduce rata operaţiei cezariene, reduce morbiditatea
neonatală (scor Apgar mic la a 5-a minută), măreşte satisfacţia pacientelor.
12. O modalitate de mărire a satisfacţiei pacientelor de la naştere, cât şi de diminuare a complicaţiilor
intranatale este crearea unei ambianţe nespitaliceşti în saloanele de naştere: draperii şi tablouri
pentru a înviora anturajul, baloane, jucării, flori artificiale etc. Ca şi pereţii, podeaua şi pervazurile
ferestrelor, aceste obiecte sunt considerate suprafeţe “non-critice”, care au un contact minimal cu
mâinile (calea principală de transmitere a infecţiei exogene). Curăţirea (spălarea) acestor suprafeţe
este recomandată numai atunci când ele sunt vizibil murdare.
13. Curăţirea şi dezinfecţia riguroasă a podelelor în instituţiile medicale nu este justificată. Studiile
au demonstrat că dezinfecţia podelelor nu oferă nici un avantaj asupra spălatului regulat cu apă şi
detergenţi şi nu are un efect semnificativ asupra incidenţei infecţiilor intraspitaliceşti. Substanţele
dezinfectante produc alergii şi iritaţie ale pielii şi mucoaselor la personalul medical şi pacienţi.
14. Nu există nici o asociere a ratei infecţiilor intraspitaliceşti cu nivelul general de contaminare a
aerului sau a suprafeţei obiectelor din instituţiile medicale. De aceea, controlul microbiologic de
rutină a obiectelor mediului ambiant şi a aerului în spitale este o practică nejustificată nici epidemiologic,
nici economic, şi trebuie abandonată.
15. Practica depistării şi tratamentul purtătorilor de Staphilococcus aureus nu are nici un efect
asupra ratei infecţiilor la lăuze şi nou-născuţi şi trebuie abandonată.