Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

într-o măsură oarecare asociată cu anemie în sarcină); d) copilului cu GMN (indici de morbiditate şi
mortalitate înaltă); e) naşteri premature; f) hipertrofia placentei.
Se recomandă de a avea o rezervă permanentă de fier, independent de nivelul hemoglobinei.
Componenţa hrănii, de asemenea, determină biodisponibilitatea fierului: vitamina C este cel mai puternic
intensificator al absorbţiei non-hemice a fierului. Pe de altă parte, excesul oxalaţilor (spanacul
şi alte legume de culoare verde) sau fitaţilor (cerealele nerafinate şi legume) a polifenolilor (nucele
şi seminţele, legumele) în alimente, concentraţiei crescute de săruri de calciu şi magneziu (preparate
multiminerale şi vitaminice), ceaiul, cafeaua şi suplimentul altor specii, pot reduce absorbţia Fe.
Cele mai bune surse de fier sunt: carnea roşie, ouăle, sardinele, legumele rădăcinoase şi cele cu
frunze de culoare închisă, nucile, unele fructe.
Calciul
Calciul este extrem de important în timpul sarcinii, pentru formarea oaselor şi a dinţilor fătului.
99% din calciul existent în corpul uman este în oase şi dinţi. Restul de 1% se află în plasma sanguină
şi în ţesuturile moi.
Necesarul zilnic de calciu pentru majoritatea femeilor între vârsta de 11 şi 18 ani este de 625 mg,
iar pentru cele între vârsta de 19 şi 50 de ani este de 525 mg. În timpul sarcinii, creşte volumul necesar
de calciu care urmează a fi preluat din alimente. Femeile care alăptează au nevoie de un surplus zilnic
de 550 mg calciu.
Cea mai bună sursă de calciu sunt produsele lactate (laptele şi brânza). Alte surse de calciu sunt:
legumele cu frunze închise la culoare, peştele cu oase moi (sardine, somou), fasolea coaptă, ouăle,
caisele, migdalele, seminţele de susan.
Vitamina A
Folosirea unei cantităţi mari de vitamina A în timpul sarcinii este de 10000-25000 mg în primul trimestru
de sarcină poate avea efect teratogen.Gravidelor li se recomandă să evite în alimentaţie ficatul
şi produsele din ficat, care conţin doze foarte mari de vitamina A. În localităţile unde este o prevalenţă
înaltă a deficitului de vitamina A, suplimentarea cu ea poate fi benefică (I, A 1 ).
Vitamina D
Nu sunt suficiente date despre eficienţa vitaminei D în sarcină, de aceea nu se recomandă suplimentarea
de rutină a gravidelor cu vitamina D (I, A 1 ).
4.5. unele probleme legate de nutriţie din perioada sarcinii
4.5.1. creşterea în greutate
Rata optimă a sporului de greutate variază şi depinde de raportul greutate/înălţime pe care îl avea
femeia înainte de sarcină. Pentru femeile care aveau o greutate acceptabilă înainte de sarcină, se recomandă
acumularea a 1-3 kg în primul semestru şi de 4 kg la săptămâna a 20-a. De menţionat că
greutatea adolescentelor gravide creşte mai mult. Creşterea medie în greutate în timpul sarcinii este
de 8-14 kg. Măsurarea înălţimii şi greutăţii femeii se va face la prima vizită şi va fi calculat indicele
ponderal (greutatea în kg/înălţime în m 2 ) (II, B 1 ).
4.5.2. hipertensiunea indusă de sarcină
Încercările de a preveni pre-eclampsia prin modificarea consumului de proteine, calorii sau a sării
de bucătărie continuă să influenţeze îngrijirile antenatale, necătând la faptul, ca datele şi argumentele
pe care se bazează sunt departe de a fi convingătoare. Datele disponibile în prezent nu oferă justificarea
sfaturilor oferite gravidelor de a face restricţii în dieta lor în efortul de a limita adaosul ponderal.
La fel, nu sunt date care ar susţine un punct de vedere alternativ, că folosirea unei cantităţi suficiente