Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

ia o poziţie mai comodă, un masaj al spatelui în regiunea lombară pentru a-i micşora durerea, masajul
palmelor, al abdomenului, aplicarea de comprese reci sau calde pe faţă ş.a.
Pe lângă aceasta, lucrătorii asistenţei sociale, slujitorii cultelor, sociologii pot să-i acorde femeii
ajutorul necesar în perioada postpartum (anexele 6, 7).
5.13. Lăuzia fiziologică
În perioada de lăuzie are loc involuţia modificărilor generale şi locale induse de gestaţie, cu revenirea
la starea morfofiziologică precedentă acesteia (excepţie face glanda mamară).
Lăuzia debutează imediat după naştere şi durează 42 de zile.
a. Lăuzia imediată (primele 24 ore) – se caracterizează printr-o oboseală datorată efortului fizic
intens depus în timpul travaliului şi expulsiei. Lăuza este obosită, adinamică, somnolentă, pulsul este
plin, bradicardie şi revine la normal în 2-3 zile. Uneori apare frisonul fiziologic care se caracterizează
prin hipotermie şi tahicardie sau alte manifestări, ce sunt indicii unei stări septice.
Este important de urmărit cu atenţie cantitatea şi caracterul eliminărilor vaginale, mai ales
la pacientele din grupul de risc, Ps, TA, t°C, înălţimea fundului uterin.
Diureza reprezintă un parametru important în supravegherea lăuzei. Tulburările de micţiune
pot fi consecinţa unor traumatisme obstetricale şi pot ajunge la retenţie acută de urină în caz de traumatism
direct utero-vezical cu edem sau infiltraţie hemoragică la acest nivel. În primele 24-48 de ore
postpartum se produce o creştere considerabilă a diurezei, pentru ca apoi aceasta să revină la parametri
normali.
b. Lăuzia propriu-zisă durează până în ziua a 10-12 după naştere.
c. Lăuzia tardivă începe din ziua a 10-12 până la 42 de zile.
În zilele care urmează după naştere, mama are nevoie de sprijin psihic, emoţional şi de ajutorul
personalului medical. Cadrele medicale trebuie să încurajeze contactul dintre mamă şi copil, să
ajute mama la îngrijirea lui.
Foarte important este controlul infecţiei în lăuzie. Folosirea unui salon comun în care sunt
mai multe mame cu copiii lor, poate conduce la creşterea riscului de infecţie.
Reducerea contactului între lăuze, aflarea într-un salon a unei femei cu copilul său ar micşora la
minim infecţia în postpartum.
5.14. Supravegherea de rutină
Supravegherea şi înregistrarea sistematică (dimineaţă şi seară) a valorilor temperaturii, pulsului,
tensiunii arteriale, înălţimii fundului uterin, aspectului lohiilor şi leziunilor canalului moale
reprezintă o practică obişnuită în zilele care urmează după naştere.
Perioada postpartum este adesea însoţită de unele senzaţii de disconfort. Durerea în zona perineală
şi la nivelul sânilor este obişnuită. Crampele uterine pot, de asemenea, cauza suferinţă în primele patru
zile după naştere. Prescrierea medicamentelor pentru diminuarea acestor simptome se va efectua în
urma examinării atente a investigaţiilor.
Mobilizarea rapidă reprezintă o condiţie şi o măsură obligatorie pentru ca lăuzia să evolueze în
condiţii normale. Mobilizarea în primele 24 de ore are mai multe avantaje. Din a treia zi se recomandă
gimnastica.
Raţia alimentară trebuie să fie cât mai diversă, fără restricţii. Unii autori indică hidratarea şi alimentarea
femeii la o oră după naştere, dacă naşterea a decurs fără complicaţii. În prima zi se recomandă
o alimentaţie lichidă: ceai, lapte, sucuri, compoturi, siropuri. În ziua a doua, se trece la o alimentaţie
completă, evitându-se, de regulă, carnea conservată, alcoolul, cafeaua, condimentele. La femeile care
alăptează, raţia alimentară trebuie să conţină o cantitate mare de calorii şi proteine, comparativ cu femeia
gravidă.
Este necesară respectarea regimului de somn şi odihnă, igiena personală îndeosebi a organelor
genitale externe, o atmosferă calmă, o atitudine binevoitoare şi ajutor atât din partea perso-