Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

Alimentele hidro-carbonate
Ele reprezintă principala sursă de energie a organismului. Este, de asemenea, o bună sursă de
elemente nutritive şi de fibre.
Fibrele
Fibrele sunt prezente în grâu, fructe şi legume. Sunt foarte importante în accelerarea digestiei şi
în evitarea constipaţiei şi a hemoroizelor. Dar prea multe fibre pot determina tulburări digestive şi pot
interfera cu procesul de absorbţie a sărurilor minerale esenţiale cum ar fi fierul sau calciul.
Grăsimile
Grăsimile reprezintă surse concentrate de energie (sunt alimente hipercarbonice). Ele se pot clasifica
în grăsimi saturate (grăsimea solidă de pe carne, grăsimea din smântână, unt, slănină şi multe tipuri
de margarină) şi grăsimi nesaturate (grăsimea din uleiurile vegetale şi unele tipuri de margarină).
Grăsimile saturate pot fi dăunătoare sănătăţii, de aceea se recomandă să înlăturaţi bucăţile de grăsime
înainte de a găti carnea. Carne de găină şi de curcan are un conţinut mai scăzut de grăsimi (dacă
îndepărtăm pielea). Uleiurile vegetale trebuie să alcătuiască 40% din toată cantitatea de grăsime. Este
bine ca lipidele de origine animală să se consume sub formă de unt.
Proteinele
Proteinele sunt foarte utile în procesul de creştere, de formare de ţesuturi şi de reparaţie. Femeile
au un necesar zilnic de aproximativ 36 g de proteine. Femeile gravide însă au nevoie de un surplus de
6 grame pe zi, iar femeile care alăptează, au nevoie de un surplus zilnic de 11 g proteine.
100 g de carne furnizează aproximativ 27 g de proteine, 200 ml de lapte sau un ou furnizează 6 g,
100 g – 19 g, 100 g fasole – cam 6-9 g de proteine. Reieşind din cele expuse, conchidem că raţia alimentară
trebuie se includă 50% proteine de provenienţă animală (carne şi peşte – 25%, lactate – 20%,
ouă – 5%) şi 50% proteine vegetale (pâine, crupe, legume). Îndeosebi se utilizează produsele ce conţin
proteine complexe şi aminoacizi indispensabili (chefir, brânză, carne dietică fiartă şi peşte).
Glucidele
Glucidele se conţin în produsele bogate în celuloză (pâine neagră şi legume).
4.4.4. necesarul de calorii
Caloriile reprezintă unitatea de măsură folosită pentru a exprima valoarea energetică a alimentelor.
Necesarul zilnic de calorii se stabileşte în funcţie de rata metabolică de bază individuală şi de activitatea
fizică pe care o face fiecare persoană.
Rata metabolică de bază este rata cu care organismul consumă energie în timp de repaus.
Cercetările au arătat că o femeie cu vârsta între 15 şi 18 ani consumă în medie 2110 calorii pe zi.
Consumul zilnic pentru femeile între 19 şi 49 ani este de 1940 calorii. O femeie gravidă are nevoie de
un supliment energetic (aproximativ 200 calorii pe zi) în timpul ultimelor trei luni de sarcină. Mamele
care alăptează cel puţin şase luni au nevoie de un surplus energetic zilnic de 550 calorii.
Este adevărat că femeia gravidă are nevoie de un surplus energetic pentru a satisface nevoile copilului
în proces de dezvoltare şi pentru a asigura rezervele ce vor fi utilizate pentru alăptarea copilului
după naştere. Cu toate acestea, nu este nevoie de un exces de alimente bogate în calorii. Acest lucru
se explică prin faptul că nevoile energetice crescute din timpul sarcinii sunt compensate de o scădere a
activităţii fizice, precum şi de reducerea ratei metabolice bazale în această perioadă.
În prima jumătate a gestaţiei pentru femeile cu înălţimea 155-165 cm şi masa corporală 55-56 kg,
valoarea energetică a raţiei alimentare zilnice constituie 2400-2700 kkal şi conţine 100 gr proteine, 75
gr grăsimi şi 350 gr glucide. Femeilor cu talia 170-175 cm şi masa corporală 70-75 kg le corespunde
raţia alimentară ce conţine 125 gr glucide, cu valoarea energetică de 2700-2900 kkal. În a doua jumătate
a gestaţiei, cantitatea de proteine consumate zilnic se măreşte până la 20%, grăsimi - la 8%, glucide
- 14%, astfel, valoarea energetică constituind 2800-3000 kkal zilnic.