Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

3. Sistemul respirator
Cresc necesităţile în oxigen cu 15-20%; facilitarea schimbului de gaze. Dispnee la sfârşitul sarcinii.
4. Sistemul gastro-intestinal
Tot sistemul este relaxat datorită acţiunii progesteronului; organele
interne sunt comprimate de către uterul gravid mărit în dimensiuni.
5. Sistemul urinar
Creşterea a fluxului de sânge la rinichi creşte filtraţia renală cu 50%.
Acţiunea progesteronului este cauza apariţiei anselor la uretere şi,
respectiv, a apariţiei stazei de urină.
6. Sistemul reproductiv
Uterul – creşte şi se îngroaşă, dintr-un organ pelvian cu greutatea
de 70 g se transformă într-un organ abdominal cu greutatea de 1 kg.
Se intensifică circuitul sangvin.
Canalul cervical conţine dopul mucos. Estrogenul acţionează asupra
celulelor ce produc mucus.
Vaginul este bine alimentat cu sânge
7. Glandele mamare
Estrogenul şi progesteronul stimulează creşterea lor, creşte alimentarea
cu sânge.
Glandele Montgomeri devin mai vizibile şi mai active.
Pirozis, constipaţii.
Poate apărea glucozurie.
Se pot dezvolta infecţii ale căilor urinare, urinare frecventă
din cauza comprimării vezicii urinare de către uterul gravid
şi fătul în creştere.
Se modifică silueta femeii.
La 12 săptămâni de sarcină fundul uterin se palpează mai sus
de osul pubian.
Cresc eliminările din vagin.
8. Sistemul osos.
Progesteronul relaxează ligamentele, care ajută în naştere. Pot apărea dureri lombare.
Sunt vizibile modificările vasculare.
De la 16 săptămâni de sarcină începe producerea colostrului.
Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: a) confirmarea
faptului că sarcina este reală; b) recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii; c) înţelegerea că fătul
este o personalitate; d) pregătirea pentru momentul când sarcina va lua sfârşit – despărţirea de făt şi
asumarea rolului de mamă.
Lucrătorii medicali trebuie să le ajute femeilor să discearnă între comportarea normală din perioada
sarcinii şi comportarea care poate indica prezenţa riscului.
4.4.4. sarcina normală
Sarcina este un eveniment special, şi familia şi comunitatea trebuie să trateze o femeie însărcinată
cu o grijă deosebită. Femeile însărcinate trebuie să se alimenteze mai bine şi să se odihnească mai mult
timp, decât până la sarcină. Familia şi comunitatea trebuie să cunoască semnele de pericol care pot
apărea în timpul sarcinii, travaliului, naşterii şi după naştere, astfel încât acordarea asistenţei medicale
mamei şi copilului să se efectueze la etapa precoce şi la locul adecvat (instituţia medicală). Implicându-se
în modul de viaţă sănătos, o femeie poate să-şi îmbunătăţească sănătatea proprie şi a copilului
ei, iar riscurile complicaţiilor materne şi perinatale pot fi reduse. Promovarea deprinderilor de menţinere
a unui mod sănătos de viaţă la femei şi întărirea continuă a cunoştinţelor în rândurile femeilor,
membrilor familiilor lor şi comunităţilor lor referitor la complicaţiile apărute în timpul sarcinii, sunt
întotdeauna importante; totuşi, aceste cunoştinţe şi deprinderi salvează viaţa în situaţiile, când accesul
la instituţiile medicale este limitat, sau dacă femeile sunt supuse riscului înalt al complicaţiilor.
Familia trebuie să decidă asupra celui mai potrivit şi sigur loc, unde va naşte viitoarea mamă. Dialogul
între mamă şi lucrătorul medical trebuie să consolideze informaţia care membrii familiei s-au
familiarizat deja din mesajele de promovare a sănătăţii în comunitate, astfel ca ea şi familia ei să poată
lua decizia cea mai potrivită despre locul şi condiţiile naşterii.
Asistenţa antenatală trebuie să ia în consideraţie atât necesităţile psiho-sociale, cât şi cele medicale
ale femeii. În perioada antenatală este necesar de efectuat controlul medical periodic pentru a stabili relaţii
de încredere între femeie şi medic, a individualiza mesajele de promovare a sănătăţii şi de a identifica
şi trata oricare complicaţii materne sau a elimina factorii de risc. Vizitele antenatale sunt la fel necesare
pentru a presta serviciile medicale esenţiale care sunt recomandate pentru toate femeile însărcinate, cum
ar fi prevenirea anemiei prin educaţia dietologică (educaţia în problemele alimentaţiei raţionale) şi asigurarea
cu comprimate de fier, prevenirea malformaţiilor congenitale prin administrarea acidului folic.