Ghidul A Naţional de Perinatologie - Ministerul Sănătăţii

zilele 20-25 ale lăuziei poate apărea o mică hemoragie timp de 1-3 zile (mica menstruaţie). Cantitatea
lor se micşorează după 10-14 zile, ele se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. În această
perioadă se recomandă spălături frecvente cu săpun şi apă fiartă răcorită, absorbante igienice.
• Disconfortul în timpul urinării, de obicei, are loc timp de câteva zile după naştere. În primele
zile după naştere lăuza simte nevoia să se urineze des.
• Constipaţia poate avea o durată diferită şi va depinde de modul de alimentare a femeii. Se recomandă
de folosit lichide, fructe, legume, pâine din făină integrală şi cereale.
• Femeile care au avut hemoroizi în timpul gravidităţii, ar putea fi deranjate un timp şi după naştere,
cu timpul hemoroizii dispar. Consiliaţi lăuza să aplice o pungă cu gheaţă în regiunea anusului, să
evite constipaţia, să folosească creme sau unguente speciale (antihemoroidale), să se spele după
fiece scaun cu săpun şi apă fiartă răcorită.
• Durerile de spate pot continua şi după naştere. Medicul de familie va consilia femeia să ia o
poziţie corectă în timpul alăptării; să îngrijească copilul pe o masă amenajată cu acest scop, să ţină
spatele drept atunci când merge sau când şede pe scaun.
Modificări psihologice în perioada post-partum
Imediat după naştere femeia suferă de labilitate emoţională, care în dependenţă de gradul de severitate
poate fi de 3 tipuri: stare ipohondrică, depresia post-partum şi psihoza postpartum.
Starea ipohondrică. Este frecvent întâlnită peste 3-4 zile după naştere, poate apărea şi dispărea
pe neaşteptate. De obicei, se manifestă prin: plâns fără nici un motiv; frică de a nu avea sentimente
materne faţă de copil; frică în faţa rolului de a fi părinte; oboseală şi iritabilitate.
Depresia post-partum. Apare, de obicei, după externarea din maternitate, dar adesea între săptămâna
a patra şi a opta după naştere. Semnele depresiei post-partum includ: tendinţă de plâns, stare de deprimare
profundă, iritabilitate, incapacitate de concentrare sau memorie, pierderea noţiunii timpului, sentimentul
că nu face faţă situaţiei, insomnie, sentimentul de ireal, frică, agitaţie constantă, dureri fizice sau sentimentul
de rău fizic, pierderea interesului sexual, indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui.
Medicul de familie va oferi suport emoţional: va consilia femeia să se odihnească mai mult, să
doarmă atunci când copilul doarme, să implice familia în îngrijirea nou-născutului, să iasă un pic de
acasă, să petreacă ceva timp cu partenerul/soţul. Dacă starea se prelungeşte circa 2 săptămâni referiţi
femeia în clinica specializată.
Principiile modului sănătos de viaţă în perioada alăptării sunt următoarele:
- Evitarea utilizării alcoolului, deoarece acesta pătrunde în lapte
- Fumatul diminuează producerea laptelui şi conţinutul de Vit. C în lapte, de aceea niciodată nu se
va fuma în odaia copilului
- Evitarea cafelei, ceaiului şi colei în cantităţi mari, deoarece cofeina din băuturile menţionate cauzează
o excitabilitate crescută la copil şi un somn superficial
- Contactul cu persoane ce suferă de boli infecţioase.
Revenirea menstruaţiei. Menstruaţia poate să revină în a patra săptămână după naştere. Dacă
femeia alăptează ciclul poate începe după înţărcarea copilului.
Reluarea activităţii sexuale. Consiliaţi femeia să reia relaţiile intime numai după ce se cicatrizează
toate leziunile vaginale şi, eventual, urmările operaţiei prin cezariană. În general, revenirea femeii la
o stare fizică normală are loc în 6 – 7 săptămâni. La început femeile pot avea o dorinţă sexuală scăzută
cauzată de tensiunile psihice şi emoţionale prin care au trecut, disconfortul fizic, şi grija permanentă
pentru nou-născut.
Alimentaţia în perioada post-partum. De obicei, după naştere femeile slăbesc fără mare efort
(în circa 6-8 săptămâni), dacă în timpul sarcinii au avut o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Pentru
recăpătarea mai rapidă a siluetei pot fi reluate aceleaşi exerciţii fizice din perioada de sarcină.