04.06.2013 Views

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

) Conflictele pacienți/aparținători – a<strong>si</strong>stenți sau a<strong>si</strong>stenți – pacienți/aparținători<br />

O categorie importantă <strong>de</strong> risc la locul <strong>de</strong> muncă – pe lângă riscurile semnalate<br />

mai sus – o reprezintă relaţia cu pacienţii/aparţinătorii, risc <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong><br />

natura agre<strong>si</strong>vităţii umane, <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> educaţie al pacienţilor, <strong>de</strong> calitatea comunicării<br />

cu aceştia, <strong>de</strong> natura afecțiunilor acestora. Este un risc, <strong>de</strong> data aceasta,<br />

caracteristic oricărei profe<strong>si</strong>uni al cărui conţinut implică relaţiile interumane, risc<br />

ce nu se datorează unor factori străini actului medical, ca <strong>de</strong> exemplu expunerea la<br />

agre<strong>si</strong>une din partea pacientului sau aparţinătorilor din cauza crizei <strong>de</strong> materiale<br />

sanitare şi <strong>de</strong> medicamente în spital. Este evi<strong>de</strong>nt că într-un <strong>si</strong>stem subfinanţat, în<br />

care angajaţilor nu li se a<strong>si</strong>gură echipamentul <strong>de</strong> protecţie, riscurile profe<strong>si</strong>onale la<br />

locul <strong>de</strong> muncă pot creşte alarmant. După cum şi nivelul <strong>de</strong> educaţie al populaţiei<br />

poate diminua sau creşte condiţiile <strong>de</strong> risc la locul <strong>de</strong> muncă.<br />

În analiza acestor aspecte – care ţin <strong>de</strong> ceea ce popular <strong>de</strong>numim „riscul meseriei‖<br />

– participanţii la focus grup au pus în evi<strong>de</strong>nţa lipsa unei protecţii din partea<br />

unui serviciu <strong>de</strong> pază şi ordine, mai ales în turele <strong>de</strong> noapte, agre<strong>si</strong>vitatea pacienţilor<br />

aflaţi sub stare <strong>de</strong> ebrietate sau drogaţi, agre<strong>si</strong>vitatea bolnavilor p<strong>si</strong>hici sau<br />

altor categorii <strong>de</strong> bolnavi, agre<strong>si</strong>vitatea venită din partea comunităţii rrome, ostilitatea<br />

tot mai vădită a opiniei publice la adresa cadrelor medicale, necomunicarea<br />

către personalul <strong>de</strong> îngrijire medicală a datelor cu privire la infecţiile virale; au<br />

fost evi<strong>de</strong>nţiate mai ales bolile care se contactează în mod curent <strong>de</strong> la pacienţi.<br />

Vom urmări, în continuare, câteva cazuri tipice care au fost relatate şi care au evi<strong>de</strong>nţiat<br />

nevoia <strong>de</strong> protecţie din partea unor organe <strong>de</strong> ordine faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>vitatea<br />

pacienţilor şi categoriilor <strong>de</strong> aparţinători: D.A.M., f., Galaţi: La noi, fiind un serviciu<br />

<strong>de</strong> relaţii cu publicul non-stop, pe perioada nopţii lucrăm fără paznic, iar<br />

dacă se întâmplă ca o persoană rea voitoare, recalcitrantă, sub influenţa alcoolului,<br />

să vină să întrebe <strong>de</strong> un pacient şi primeşte un răspuns nefavorabil, rişti să te<br />

plesnească, iar când am sunat la pază, la poartă, paza a venit peste un sfert <strong>de</strong><br />

oră. S.M., f., Constanţa: La p<strong>si</strong>hiatrie riscul cel mai mare e că poţi fi lovit. Există<br />

agre<strong>si</strong>vitate. Violenţă fizică, verbală. I.M., f., Constanţa: Din ce în ce lumea este<br />

mai recalcitrantă, foarte rea, nemulțumită, în special rromii. I.S., f., Constanţa:<br />

Da, avem probleme cu etnia rromă. S.D., f., Constanţa: Ei vor tot timpul să aibă<br />

prioritate, indiferent că stă lumea și așteaptă. N.D., f., Galaţi: Da, și nu sunt plătitori<br />

<strong>de</strong> a<strong>si</strong>gurări. N.S.D., f., Galaţi: Mai sunt aparţinătorii care fac circ, vine<br />

rromul că vrea s-o vadă pe doamna cum naşte şi nu e voie, te dă cu capul <strong>de</strong> pereţi,<br />

te ameninţă că te aşteaptă la colţul străzii. P.E., f., Brăila: Un aspect foarte<br />

important este stresul şi pot să spun că am lucrat sub teroarea pumnilor, agresată<br />

122

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!