Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala
Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala
Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
) Conflictele pacienți/aparținători – a<strong>si</strong>stenți sau a<strong>si</strong>stenți – pacienți/aparținători<br />
O categorie importantă <strong>de</strong> risc la locul <strong>de</strong> muncă – pe lângă riscurile semnalate<br />
mai sus – o reprezintă relaţia cu pacienţii/aparţinătorii, risc <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong><br />
natura agre<strong>si</strong>vităţii umane, <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> educaţie al pacienţilor, <strong>de</strong> calitatea comunicării<br />
cu aceştia, <strong>de</strong> natura afecțiunilor acestora. Este un risc, <strong>de</strong> data aceasta,<br />
caracteristic oricărei profe<strong>si</strong>uni al cărui conţinut implică relaţiile interumane, risc<br />
ce nu se datorează unor factori străini actului medical, ca <strong>de</strong> exemplu expunerea la<br />
agre<strong>si</strong>une din partea pacientului sau aparţinătorilor din cauza crizei <strong>de</strong> materiale<br />
sanitare şi <strong>de</strong> medicamente în spital. Este evi<strong>de</strong>nt că într-un <strong>si</strong>stem subfinanţat, în<br />
care angajaţilor nu li se a<strong>si</strong>gură echipamentul <strong>de</strong> protecţie, riscurile profe<strong>si</strong>onale la<br />
locul <strong>de</strong> muncă pot creşte alarmant. După cum şi nivelul <strong>de</strong> educaţie al populaţiei<br />
poate diminua sau creşte condiţiile <strong>de</strong> risc la locul <strong>de</strong> muncă.<br />
În analiza acestor aspecte – care ţin <strong>de</strong> ceea ce popular <strong>de</strong>numim „riscul meseriei‖<br />
– participanţii la focus grup au pus în evi<strong>de</strong>nţa lipsa unei protecţii din partea<br />
unui serviciu <strong>de</strong> pază şi ordine, mai ales în turele <strong>de</strong> noapte, agre<strong>si</strong>vitatea pacienţilor<br />
aflaţi sub stare <strong>de</strong> ebrietate sau drogaţi, agre<strong>si</strong>vitatea bolnavilor p<strong>si</strong>hici sau<br />
altor categorii <strong>de</strong> bolnavi, agre<strong>si</strong>vitatea venită din partea comunităţii rrome, ostilitatea<br />
tot mai vădită a opiniei publice la adresa cadrelor medicale, necomunicarea<br />
către personalul <strong>de</strong> îngrijire medicală a datelor cu privire la infecţiile virale; au<br />
fost evi<strong>de</strong>nţiate mai ales bolile care se contactează în mod curent <strong>de</strong> la pacienţi.<br />
Vom urmări, în continuare, câteva cazuri tipice care au fost relatate şi care au evi<strong>de</strong>nţiat<br />
nevoia <strong>de</strong> protecţie din partea unor organe <strong>de</strong> ordine faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>vitatea<br />
pacienţilor şi categoriilor <strong>de</strong> aparţinători: D.A.M., f., Galaţi: La noi, fiind un serviciu<br />
<strong>de</strong> relaţii cu publicul non-stop, pe perioada nopţii lucrăm fără paznic, iar<br />
dacă se întâmplă ca o persoană rea voitoare, recalcitrantă, sub influenţa alcoolului,<br />
să vină să întrebe <strong>de</strong> un pacient şi primeşte un răspuns nefavorabil, rişti să te<br />
plesnească, iar când am sunat la pază, la poartă, paza a venit peste un sfert <strong>de</strong><br />
oră. S.M., f., Constanţa: La p<strong>si</strong>hiatrie riscul cel mai mare e că poţi fi lovit. Există<br />
agre<strong>si</strong>vitate. Violenţă fizică, verbală. I.M., f., Constanţa: Din ce în ce lumea este<br />
mai recalcitrantă, foarte rea, nemulțumită, în special rromii. I.S., f., Constanţa:<br />
Da, avem probleme cu etnia rromă. S.D., f., Constanţa: Ei vor tot timpul să aibă<br />
prioritate, indiferent că stă lumea și așteaptă. N.D., f., Galaţi: Da, și nu sunt plătitori<br />
<strong>de</strong> a<strong>si</strong>gurări. N.S.D., f., Galaţi: Mai sunt aparţinătorii care fac circ, vine<br />
rromul că vrea s-o vadă pe doamna cum naşte şi nu e voie, te dă cu capul <strong>de</strong> pereţi,<br />
te ameninţă că te aşteaptă la colţul străzii. P.E., f., Brăila: Un aspect foarte<br />
important este stresul şi pot să spun că am lucrat sub teroarea pumnilor, agresată<br />
122