Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

porteriţă care a născut şi i s-a părut că s-a uitat urât la ea o colegă. Şi s-a dus la director. Iar ea săraca se gândea la problemele ei); A.L., f., Tulcea: Să luăm în considerare şi mass-media care a denigrat personalul medical; B.M., f., Tulcea: A vânat greşeli; A.L., f., Tulcea: Sigur că da. Au prezentat cazurile de multe ori deformate, au amplificat conflictele dintre aparţinători şi personal medical şi le-a dat dreptate aparţinătorului, că poate să ne dea în cap. Să ne facă reclamaţii la orice pas. În aceste condiții, educația pacienților este pe primul loc în preferințele salariaților pentru măsurile de reformă ce ar trebui luate: A.E., f., Tulcea: În primul rând educaţia populaţiei şi asta nu este nici foarte greu, nici foarte costisitor. La rândul lor, unii salariați resimt o stare de tensiune față de pacienți, mai ales în contextul reducerilor salariale (C.C., f., Galați: Nu, dar într-un fel simţi un resentiment faţă de pacient pentru că el, cunoscând situaţia, se duce la doctor cu mai mult decât se ducea înainte (pentru că doctorul are nevoie) şi la asistentă vine cu pretenţii.), situație care conduce uneori la creșterea riscului de conflicte. De altfel, este evident faptul că sursa conflictelor dintre personal și pacienți/aparținători nu o constituie numai cei din urmă, fiind și cazuri în care comportamentul salariaților conduce la apariția unor situații conflictuale. c) Conflicte între generații Existența mai multor generații, diferențiate și de nivelul de pregătire, constituie și ea o sursă de tensiune și neînțelegeri: M.E., f., Brăila: Neînţelegeri datorită diferenţei de vârstă. Există conflicte între generaţii, este normal să fie. Fiecare a absolvit o altă formă de pregătire, au o altă viziune şi într-adevăr se poate ajunge la mici conflicte. Diferențele de studii, având deseori corelative diferențele de salarizare, constituie o importantă sursă de conflict: N.M., f., Buzău: Şcoala care s-a făcut în trecut a fost valoroasă. Acum nu se face şcoală, doar cine vrea cu adevărat să facă, face. Iar cei care fac şcoală pe banii lor şi pe forţele lor nu o să ajungă niciodată în sistem, or să ajungă cei care au făcut facultate unde au fost două trei luni pe an, că am avut cazuri, şi vin apoi cu banii şi se angajează. Şi o duci în spatele tău, eu stau acasă liniştită că nu sunt de tură şi ea face poate o chestie de malpraxis în urma mea. Şi eu cu ce sunt vinovată ca asistenta şefă şi medicul şef de secţie? Noi nu am fost în comisie când acest om a dat concurs. Faptul că o bună parte din cei care vin de pe băncile școlii trebuie să învețe de la cei mai în vârstă și, concomitent să-i asculte, constituie uneori o sursă de tensiune: B.M.C., m., Galați: Am avut asistenți noi şi nu au existat probleme, tu care ești 126
mai vechi trebuie să-i înveţi, dar toată lumea a fost la început. Deseori, cei noi sunt priviți cu neîncredere: R.C., f., Buzău: Am colege care au venit de pe băncile școlii, iar pregătirea profesională lasă de dorit. Ajungi să le dorești să ajungă pe mâna unei asistente la fel de pregătită ca și ele. Cel mai adesea, salariații cu vechime se plâng de nivelul de pregătire și atitudinea noilor veniți (H.G., f., Galați: Dar de ce nu o învățați dumneavoastră?; B.V., f., Galați: Dar nu vrea să învețe, că ea este deșteaptă, știți cât sunt de căpoase și de impertinente; M.M., f., Tulcea: Astea tinere, fetele astea tinere nu au responsabilitatea actului medical în sine; I.E., f., Tulcea: Generaţia…; G.N., f., Tulcea: Ceea ce nu învaţă în şcoală; A.E., f., Tulcea: Generaţia nouă, în general, nu e responsabilă de nimic....), precum și de faptul că trebuie să-și aloce o parte din timp pentru a-i învăța: G.L., f., Vrancea: Nu sunt lăsați singuri şi nu au sarcini cum avem noi. Îi dă un asistent coordonator şi-l ajută să se înveţe încet-încet. Însă, nu prea vor sa coopereze, nu sunt deschiși şi chiar te sfidează; N.G., f., Brăila: Sunt foarte slab pregătiți. Noii veniți sunt priviți uneori ca o povară ce apasă pe umerii celor cu experiență (A.T., f., Brăila: Ei vin ca şi colegi ai noștri, iar noi îi ținem în spate), aceștia din urmă neavând întotdeauna timpul (uneori nici bunăvoința) de a-i învăța: D.A., f., Galați: Și nu ai timp să te ocupi în primul rând de ei, pentru că suntem puțini; I.L., f., Galați: Nu am timp și de muncă și de ei; D.A., f., Galați: Volumul de muncă este crescut, tu te ocupi de pacienți, ei vin în spatele tău și nu ai timp. El stă și se uită și vrea să prindă din zbor. Trebuie să-ți explice cineva care are tact, eu una nu pot; G.A., m., Galați: Meseria se fură, nu se învață. Părerile critice în ceea ce privește generațiile tinere sunt întemeiate comparativ, pornind de la amintirea propriei perioade de formare: P.N.D., f., Brăila: Dar pentru promoțiile de aici, eu vorbesc despre cele care au terminat o postliceala sau chiar un liceu. Eu am un respect deosebit pentru fetele care au terminat liceul sanitar. Eu nu am făcut numai liceul, am şi postliceala. Sunt oameni bine pregătiți, care au făcut cursuri, care au făcut practică; în momentul când au terminat, cei 4 ani de liceu, aceștia au ieșit asistenți pe viață, vorbesc de școlile liceale de stat. Mi-aduc aminte cum am făcut eu, cât şi voi, cred că suntem din promoții apropiate: dimineața aveam practică până la ora 13:00, pauză de la ora 13:00 la 15:00, de la ora 15:00 începeau cursurile până la ora 20:00. Aceştia care sunt veniți acum nu au nici o treabă, nici îmbrăcaţi corespunzător nu sunt, mai întâi cafeluța, țigara; criticile ajung uneori la extrem: H.A., f., Constanța: S-au făcut asistente pe bandă rulantă, vin nepregătite, nu cunosc noţiunile de specialitate, nu ştiu limba română; A.D., f., 127
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39:
Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41:
Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43:
Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45:
Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47:
În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49:
Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51:
Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53:
Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55:
de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57:
Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61:
Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63:
Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65:
5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67:
Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69:
Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71:
Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73:
3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77: tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79: întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81: Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83: lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85: muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87: O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89: Este nevoie să precizăm că nu a
Page 90 and 91: Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93: Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95: narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97: detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99: ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101: zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103: Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105: cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107: activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109: am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111: În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139: Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141: medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143: gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145: prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147: Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149: legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151: gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153: lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155: trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157: sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159: ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161: În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163: ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165: de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167: Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169: de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171: peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173: Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175: Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177:
cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179:
timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181:
Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183:
ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185:
- Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187:
) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189:
multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191:
mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193:
ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195:
d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197:
c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199:
45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201:
ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203:
11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204:
www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?