Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

pneumoftiziologie a descoperit că este purtător de coc şi după câteva luni urmează
să ne îmbolnăvim şi noi cele care i-am acordat îngrijirea şi am stat aproape,
că n-ai cum să stai la distanţă şi să faci tratament unui bolnav. Stai în sufletul lui,
acolo şi el îţi suflă în faţă. De mască nu vorbim, pentru că nu avem. Răspunsuri
întâlnite sunt variate, în funcție de locul de muncă. În aprecierea satisfacției intervin
mai mulți factori, gradul de satisfacție necesitând a fi gândit dinamic, ca un
balans între influența diverșilor factori.
Pe primul loc ca importanță se situează salariul, influența acestui factor fiind
invers proporțională cu vârsta subiecților. Cum era de așteptat, sunt numeroase
plângeri legate de salarii, multe dintre ele îndreptându-se spre sporurile existente
(acestea antrenând nemulțumirea celor care nu beneficiază de ele). Măsurile
luate în contextul crizei economice au constituit o importantă sursă de insatisfacție.
De asemenea, comparația cu alte secții și, în special, cu nivelul câștigurilor din
alte state, accentuează sentimentul de insatisfacție. Motivația financiară este privită
uneori și din perspectiva plăților informale (M.G., f., Galați: Noi ca şi asistente
nu avem motivaţie financiară pentru că pacientul vine la doctor cu buzunarele
pline şi le goleşte acolo. Iar doctorul spune: «O să avem grijă şi de asistente»),
existând motive de invidie între diferitele categorii profesionale din sistem. Vârful
ierarhiei plăților informale îl constituie medicul (profesorul, apoi șeful de secție și
la urmă medicul), urmat apoi de asistentă.
Nivelul de câștiguri raportat la nevoile personale constituie o importantă
sursă de stres profesional, mai ales că subiecții invocă în mod repetat „băncile‖
drept un factor de presiune: G.A., m., Galați: Toată lumea vine la servici ca să-și
ia salariul și să-și plătească băncile. În privinţa posibilităţilor de câştig şi a altor
facilităţi de acest ordin, nemulţumirile au fost exprimate mai radical după ce guvernul
a intervenit cu măsura de diminuare cu 25% a salariului. În afara contextului
crizei economice, angajaţii s-au arătat relativ mulţumiţi de venitul obţinut, de
existenţa salariului de merit şi a tichetelor de masă. Este evident că eliminarea
acestor facilităţi a dat naştere unor dezbateri încinse în cadrul cărora a dominat
spiritul de revoltă.
Făcând abstracţie de conjunctura creată de criză economică, putem explica
relativa stare de mulţumire faţă de posibilităţile de câştig prin corespondenţa care
există între satisfacţia oferită de profesie şi veniturile obţinute, posibilitatea obţinerii
unor venituri suplimentare în afara programului de lucru, şi chiar din „atenţiile‖
oferite de pacienţi: D.M., f., Brăila: Oricum nu se poate trăi din salariu, trăieşti
din şpăgi, ăsta este adevărul, la ce să ne ascundem după deget? Nu trăim din
salariul care se dă de la Minister, mai ales acum cu 25% reducere, este dezastru!.
85