Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

tăţii. Dacă ne raportăm la activitatea desfăşurată în sistemul sanitar, atunci pentru o apreciere calitativă a vieţii profesionale în acest sector trebuie să identificăm prezenţa acestor elemente susceptibile să confere un înalt sens vieţii angajaţilor din domeniu. Cercetarea de faţă nu are pretenţia de a da un răspuns atât de înalt în ordinea evaluării sensului vieţii umane, însă poate prefigura starea de satisfacţie profesională în care se află lucrătorii din sistemul sanitar din Regiunea Sud-Est. Ceea ce vom urmări în mod concret vor fi elementele care contribuie la sentimentul de mulţumire/nemulţumire la locul de muncă. Aceste elemente sunt: facilităţile de care se bucură angajaţii, condiţiile de muncă, conţinutul muncii, relaţiile de muncă şi cadrul organizatoric al muncii. Intrarea în sistem, modalităţile de calificare şi de promovare la locul de muncă, programul de lucru, posibilităţile de câştig, constituie dimensiunile de bază ale locului de muncă în actualul context socio-economic. Dezbaterile legate de aceste teme au avut în vedere şi au scos la suprafaţă dinamica fenomenelor care au intrat în discuţie. Subiecții cercetării au avut ca termeni de comparație situaţia existentă în trecut, felul în care a evoluat aceasta, modalitatea în care își desfășoară activitatea colegii plecați la muncă în Occident și propriile idealuri profesionale, exprimând o atitudine de mulţumire sau nemulţumire în privinţa elementelor centrale ale activității lor profesionale. Intrarea în sistemul sanitar Indiferent de perioadă, intrarea normală în sistemul sanitar este facilitată de pregătirea şcolară a personalului. În perioada comunistă şi câţiva ani după aceea, forma de intrare în sistem a constituit-o repartiţia pe post în funcţie de media anilor de studii. Personalul care a intrat în sistem prin această formă s-a arătat mulţumit de modalitatea de acces, indicând faptul că ea era stimulativă pentru pregătirea şcolară a celor ce au ales această carieră profesională. Faptul că se ştia dinainte că în funcţie de pregătirea şcolară prezentă sunt determinate şansele de acces la un post în sistemul sanitar sau la o formă de învăţământ universitar îi motiva pe elevii liceelor sanitare în pregătirea lor teoretică şi profesională. 4 Trebuie să înţelegem, totuşi, această mulţumire în contextul în care societatea funcţiona pe 4 Nu trebuie însă să idealizăm perioada comunistă deoarece şi atunci sistemul era viciat de trasee informale de angajare. Diferenţele ar fi, poate, unele cantitative, deoarece numărul celor care aveau acces la diferitele forme de trafic de influenţă estimăm că era mai mic. 76
aza unei planificări centralizate, o societate care şcolariza previzibil un număr de cadre medicale, în general insuficient pentru a acoperi nevoile de servicii medicale raportat la normativele de personal din Occident. S-a încercat compensarea deficitului după 1989 prin multiplicarea rapidă a modalităților de formare 5 și creșterea numărului de elevi/studenți formați, însă, după cum vom vedea în continuare, deficitele au continuat să persiste datorită altor cauze. Mulţumirea faţă de forma repartiţiei a fost exprimată şi de cei care au intrat în sistem după 1989, fapt ce se explică prin menținerea sistemului repartiției până la sfârșitul ultimului deceniu al sec. XX: N.D., f., Galați: Pe vremuri, când terminai liceul sanitar, exista această posibilitate de a li se oferi celor care îl terminau un loc de muncă. C.L., f., Galați: În funcție de notele obținute, aveai posibilitatea să îți alegi un post. Îți alegeai în funcție de media pe care o aveai. N.D., f., Galați: Până în 1994 s-a întâmplat asta deoarece exista liceul sanitar, dar din 1995 fiecare își caută și pe unde găsește, printr-o cunoștință. Categoria de participanţi la dezbaterile focus grup care a trecut prin experienţa repartiţiei pe post şi, în acelaşi timp, a cunoscut cealaltă formă de intrare în sistem – concursul – a indicat frecvent faptul că diferenţa dintre cele două forme poate fi caracterizată, simplu, prin cuvintele uşor/greu. Astfel, această apreciere exprimă modul în care facilitatea de integrare în sistemul sanitar a suferit o degradare: M.L., f., Brăila: Am primit repartiţie la terminarea liceului sanitar. Sunt promoţie a liceului sanitar şi nu am avut nici o problemă. B.M.A., f., Brăila: Acelaşi lucru şi eu, tot prin repartiţie. R.M.M., f., Brăila: Erau alte vremuri, acum e mult mai greu. Există, cum era de așteptat, excepții și înainte de această perioadă, inclusiv pe timpul comunismului: C.E., f., Brăila: Am intrat prin relaţii. Am fost chemată de şefa de partid, care era şefa colegei mele. Treptat, regulile se schimbă, trecându-se la varianta concurs 6 (sau examen în cazurile în care este un singur concurent pe loc) însoțită de alte metode informale. În funcţie de vârsta participanţilor, aprecierea faţă de intrarea în sistem prin concurs devine circumspectă şi tot mai neîncrezătoare: I.M., f., Constanța: Se ştie că în sistemul sanitar cineva recomandă pe altcineva. Deci, venind din afară printr-un concurs cinstit, foarte rar se întâmplă să ocupi un loc; doar să fie foarte multe locuri şi să fie candidaţi puțini. Eu vorbesc de anul 2000, când am terminat eu. De remarcat este faptul că începând din această perioadă (anul 2000), se instituie și obișnuința ca viitorii angajați să fie recrutați dintre cei care au avut mai 5 Spre exemplu, înființarea școlilor postliceale pentru asistenții medicali. 6 Concursurile, deși sunt în principiu modalități echitabile de angajare, nu sunt lipsite de contestații informale, imaginea pe care acestea o au în rândurile angajaților nefiind tocmai cea de corectitudine. 77
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27: Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29: Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31: Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33: Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35: Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37: nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39: Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41: Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43: Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45: Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47: În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49: Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51: Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53: Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55: de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57: Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61: Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63: Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65: 5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67: Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69: Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71: Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73: 3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 78 and 79: întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81: Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83: lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85: muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87: O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89: Este nevoie să precizăm că nu a
Page 90 and 91: Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93: Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95: narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97: detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99: ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101: zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103: Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105: cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107: activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109: am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111: În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127:
porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129:
Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131:
ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133:
minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135:
colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137:
Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139:
Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141:
medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143:
gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145:
prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147:
Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149:
legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151:
gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153:
lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155:
trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157:
sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159:
ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161:
În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163:
ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165:
de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167:
Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169:
de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171:
peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173:
Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175:
Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177:
cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179:
timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181:
Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183:
ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185:
- Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187:
) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189:
multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191:
mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193:
ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195:
d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197:
c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199:
45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201:
ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203:
11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204:
www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?