Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

Diferențele de salarizare în cadrul aceleiași unități constituie motiv de ranchiună, accentuând sentimentul de nedreptate socială generat de nerecunoașterea statutului profesiei și domeniului de activitate. Aprecierea propriului loc de muncă depinde și de faptul dacă angajatul a lucrat sau nu înainte în alt domeniu de activitate. Riscul profesional este apreciat ca fiind mare, atât în ceea ce privește sănătatea proprie, cât și atenția față de gesturile profesionale. Organizarea sistemului este o sursă de insatisfacție; foarte rar motiv de bucurie și atunci numai prin comparație. Lucrul în ture, atunci când este cazul, este judecat diferit, în funcție de interesul personal, uneori ca motiv de satisfacție, alteori ca sursă de stres. În privinţa programării concediilor de odihnă, nu a existat aşteptarea ca răspunsurile să dezvăluie existenţa conflictelor între angajaţi, ci am considerat că acest drept legal poate genera doar stări pasagere de tensiune în colectivele de muncă. Ceea ce s-a confirmat. Însă, dincolo de ceea ce am dorit să verificăm, am descoperit că în sistemul sanitar dreptul legal la concediul de odihnă a devenit problematic, este greu de aplicat. Lipsa de personal, ca urmare a blocării posturilor, accelerată de plecările la muncă în străinătate, pensionare, ori prin solicitarea concediului medical, fără plată, a concediului de îngrijire a copilului, au creat o situaţie de incertitudine în privinţa exercitării dreptului legal la concediul de odihnă. Sunt afectate mai ales locurile de muncă unde există un număr mic de angajaţi. Faptul că sunt nevoiți să-și cumpere echipamentul de lucru și de protecție (V.E., f., Tulcea: Nu-i suficient că ne cumpărăm uniforme, papuci de spital, săpun, tot ce ne trebuie din banii noștri, mai cumpărăm și mănuși; S.J.P., f., Tulcea: Medicii evită să pună parafa pe lista pe care o dăm pacienților) contribuie la generarea aprecierilor negative față de sistem. Nemulţumirii angajaţilor privind aprovizionarea deficitară a spitalelor cu materiale sanitare, aparatură, echipamente de lucru, i se adaugă şi o nemulţumire legată de gestiunea şi strategiile privind personalul sanitar. Deficitul de personal În privinţa deficitului de personal au fost rare răspunsurile că acesta nu există. Personalul este suficient doar în domeniile de activitate unde încadrarea nu necesită decât un număr redus de posturi. În rest, deficitul de personal a fost confirmat şi el este legat de situaţia din ultimii ani de criză economică în urma căreia 90
guvernul a decis blocarea posturilor. Deficitul de personal este generat atât prin numărul mare de plecări din sistem cât și prin restricționarea legală a intrărilor în sistemul public. Plecările din sistem se fac în primul rând datorită migrației personalului, dar și prin pensionări sau alte forme normale de plecare. Sarcinile de muncă sunt preluate automat de salariații rămași. Deficitul de personal se resimte de către angajaţi şi în comparaţie cu normativele existente în străinătate, unde raportul între personalul medical şi numărul de pacienţi este clar precizat şi este mult mai mic. Acest deficit de personal a fost constatat la locul de muncă şi în cazul salariaţilor TESA. Ilustrăm această temă evidenţiind dimensiunea deficitului, cauzele acestuia, efectele sale imediate: R.E., f., Tulcea: Locurile sunt blocate de la nivel înalt pe toată ţara, pe toate domeniile. R.E., f., Tulcea: Mai nou, se scot paturile din saloane, ca să fie un număr mai mic de asistenţi, scot paturile ca să fie asistenţi mai puţini, dar bolnavii sunt aceeaşi şi stau doi în pat şi, da, totul e legal, că e la număr de paturi. M.I., f., Constanța: Dacă suntem doi în loc de trei pe tură, nu că nu fac faţă, fac faţă, că sunt nevoită, dar am doar două mâini şi două picioare, dar eu la ora două deja nu mai pot. Dacă este evidentă cauza deficitului de personal – plecările din sistem şi blocarea posturilor – efectele imediate sunt: sporirea volumului de lucru prin creşterea atribuţiunilor şi prelungirea programului de muncă, fără să existe şi plata muncii suplimentare, diminuarea capacităţii de muncă şi a calităţii serviciilor medicale, acordarea unei atenţii reduse pacienţilor, diminuarea comunicării cu aceştia, afectarea vieţii de familie: D.M., f., Brăila: Se dublează sarcina, capacitatea de muncă se diminuează. Ţii locul la două, trei persoane şi financiar e acelaşi lucru. M.A., f., Galați: Da, dacă ai 20 de bolnavi și lucrezi într-o secție de neurologie, cum poți să îi supraveghezi în lipsă de personal? I.M.A., f., Brăila: Fiind suprasolicitat la serviciu, automat acasă îţi neglijezi familia pentru că eşti obosit. T.Ș.E., f., Vrancea: Sau într-o secție de Chirurgie, trebuie să răspunzi de 10 pacienți ca asistentă și tu ai 30, sau noaptea 50. A.T., f., Brăila: Există deficit, datorită blocării posturilor, pensionării. Muncim înzecit. Ore suplimentare neplătite. Automat şi calitatea actului medical scade. În loc să te ocupi de cinci pacienţi, te ocupi de douăzeci. Nu poţi să fii în toate saloanele deodată, ce se întâmplă dacă într-un salon în care tu nu eşti, unui pacient i se face rău? Trebuie să alergi mult. E nevoie de angajări. M.A., f., Galați: Noi, ca asistenţi, nu avem suficient timp să relaţionăm cu pacientul sau cu aparţinătorul. Nu ai suficient timp să explici, să povesteşti. Îţi faci treaba şi dacă stai o jumătate de oră de vorbă, a fugit timpul ăla care era alocat altor activităţi. 91
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39:
Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41: Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43: Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45: Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47: În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49: Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51: Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53: Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55: de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57: Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61: Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63: Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65: 5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67: Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69: Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71: Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73: 3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77: tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79: întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81: Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83: lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85: muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87: O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89: Este nevoie să precizăm că nu a
Page 92 and 93: Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95: narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97: detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99: ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101: zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103: Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105: cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107: activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109: am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111: În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127: porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139: Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141:
medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143:
gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145:
prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147:
Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149:
legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151:
gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153:
lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155:
trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157:
sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159:
ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161:
În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163:
ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165:
de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167:
Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169:
de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171:
peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173:
Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175:
Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177:
cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179:
timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181:
Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183:
ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185:
- Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187:
) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189:
multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191:
mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193:
ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195:
d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197:
c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199:
45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201:
ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203:
11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204:
www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?