Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

prezintă la spital: N.G., f., Brăila: Sunt foarte slab pregătiţi. E adevărat, practica „te omoară”, dar nu au un minimum de cunoştinţe. Nu este vina lor, ci a degradării educaţiei. Iar când vin pe la practică, stau mai mult la o ţigară, stau cu stetoscopul de gât să-i vadă lumea că sunt la şcoală sanitară. P.M., f., Vrancea: Eu am încercat să explic, când am avut ultima clasă de elevi, şi fugeau după aceea de zona mea. P.C., m., Vrancea: Nu, uite avem un băiat care din anul I a venit la noi, nici nu ştia să ţină o seringă în mână, şi este în anul II acum, şi vreau să zic că prinde destul de bine, pentru că a fost direct interesat şi chiar se cunoaşte că a făcut mari progrese. H.A., f., Constanța: Nu numai în cazul asistenţilor, şi la medici e la fel... C.C.V., f., Constanța: Sunt şi care vor să înveţe şi care învaţă şi care vor să înveţe şi se implică. Nu înseamnă că toţi sunt o apă şi-un pământ. Participanţii au avut numeroase opinii în privinţa instituirii unei forme de tutoriat pentru noii angajaţi, care să fie reglementată clar prin norme administrative, să intre în atribuţiunile unor persoane a căror competenţă să fie recunoscută în acest sens, să devină un semn al aprecierii profesionale şi un mijloc de a fi răsplătit financiar. Ei şi-au exprimat acordul cu privire la necesitatea instituţionalizării tutoriatului, au indicat că intră în atribuţiunile lor prin fişa postului, că efectiv, fără ca nimeni să le ceară să efectueze această sarcină în plus, chiar asta fac pentru că aşa au deprins meseria şi tot astfel trebuie să procedeze cu noii angajaţi, pentru buna desfăşurare a lucrurilor. Unii dintre respondenţi au afirmat că lipsa de personal, sarcinile de lucru care îi depăşesc, nu mai oferă timp pentru tutoriat. În ceea ce priveşte reacţia celor îndrumaţi, ea se manifestă în mod divers: de la un interes serios de a învăţa, până la un total dezinteres, şi de aici relaţii de muncă tensionate; există o spaimă faţă de sarcinile la locul de muncă şi eventualitatea părăsirii secţiei sau a sistemului sanitar. Participanţii au evocat modul cum ei, ca tineri angajaţi, au primit îndrumarea personalului cu experienţă şi cum în formarea lor se confirmă clasicul proverb, că meseria se fură: D.M., f., Brăila: Aşa a fost la început, înainte de 1990. Noul angajat avea o perioadă de practică, aşa cum au medicii rezidenţi. Atunci învăţai să practici ceea ce ai învăţat în timpul şcolii. Acum nu mai e aşa; V.F., f., Tulcea: La noi, primele nouă luni de angajare au fost practică, după care am dat examen. La locul de muncă! Plus că practica din timpul liceului a fost practică. P.G.S, f., Buzău: La noi în spital se mai practică voluntariatul. Recrutăm tinere absolvente, voluntare şi de aici selectăm pentru concurs. Acum e mai incert pentru că sunt blocate posturile şi nu organizăm concursuri decât pe perioade determinate, dar, înainte, noi de aici recrutam, din voluntariat. Din conţinutul răspunsurilor la aceste întrebări, constatarea este că sistemul nu are clar formulate normele de formare ale angajaţilor, nu dispune de reguli 144
privind factorii care trebuie să răspundă de formarea acestor persoane nou angajate, lipsite de experienţă. Formarea la locul de muncă se desfăşoară predominant potrivit unor cutume, după cum decide nevoia organizării la locul de muncă pe care o sesizează şeful, noul angajat fiind lăsat la voia întâmplării, aşa cum arată o judecată de forma aceasta: S.G., f., Brăila: Noi suntem mereu amenințate cu pierderea locului de muncă și nu mai avem răbdare să stăm și să le arătam celor care vin tot ce este necesar. Ei baza o au, dar practica lipsește... În acest context, se poate observa că pe fondul unui deficit al pregătirii inițiale este indicat rolul foarte important al secției în formarea profesională a salariaților: B.V., f., Galați: Depinde și de asistenta șefă, noi avem o asistentă șefă foarte bine instruită care știe să se descurce. Multe dintre fetele care au venit la noi nu erau responsabile iar după trei-patru ani cât au stat la noi au devenit responsabile. Au fost întâlnite numeroase opinii critice față de performanțele actualului sistem de formare profesională 26 , îndeosebi față de școlile postliceala particulare (P.N.D., f., Brăila: Poate schimba pentru asistenții medicali care au ajuns asistenți medicali prin unele școli, nu vreau să jignesc, post-liceale particulare, unde nu se face școală și nu se învață. Vorbesc din experiență. La noi în spitale vin elevi de la școlile astea particulare. Ei au un protocol încheiat între ei, ca școli și noi, ca spital. Acești elevi, care se află în anul III, nu că nu știu să facă o injecție, dar nu știu să facă nimic) și facultățile de asistenți medicali, în acest din urmă caz opiniile având surse mai nuanțate, după cum se poate vedea mai jos. Criticile merg până la furniza exemple hilare. Lipsa de seriozitate a furnizorilor de formare profesională este cel mai des adusă în discuție, inclusiv în ceea ce privește pregătirea pentru tehnicile medicale realizată de instructorul de practică: I.E., f., Tulcea: Dar cadrele de acolo ar trebui un picuţ să fie responsabile pentru ceea ce dau pe piaţă. Iar ca instructor într-o şcoală sanitară ar trebui ales un asistent bine pregătit şi cu vechime), ea având drept corelativ un nivel foarte scăzut de pregătire a absolvenților. Aceasta este dublată de scăderea standardelor de pregătire generală și profesională: R.A., f., Buzău: Dacă s-a ajuns să se intre la o școală postliceală sanitară fără concurs și fără diploma de bac!; B.M., f., Brăila: Deci, deja nu avem cu cine să vorbim fără diploma de bac. 26 O parte dintre aceste opinii pot fi rezultatul conflictului care separă generațiile. A se vedea în acest sens cele prezentate la secțiunea Conflictele între generații. 145
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39:
Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41:
Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43:
Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45:
Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47:
În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49:
Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51:
Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53:
Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55:
de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57:
Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61:
Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63:
Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65:
5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67:
Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69:
Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71:
Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73:
3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77:
tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79:
întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81:
Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83:
lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85:
muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87:
O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89:
Este nevoie să precizăm că nu a
Page 90 and 91:
Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93:
Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95: narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97: detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99: ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101: zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103: Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105: cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107: activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109: am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111: În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127: porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139: Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141: medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143: gimul dur existent pe anumite secț
Page 146 and 147: Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149: legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151: gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153: lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155: trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157: sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159: ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161: În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163: ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165: de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167: Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169: de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171: peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173: Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175: Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177: cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179: timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181: Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183: ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185: - Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187: ) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189: multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191: mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193: ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195:
d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197:
c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199:
45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201:
ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203:
11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204:
www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?