Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

Vrancea: În sistemul privat, unde volumul de muncă este mai mare, exigenţa este mult mai mare, calitatea serviciilor e mult mai bună, iar remunerația este corespunzătoare serviciilor prestate). Experiența sistemului privat nu este însă mereu una de succes: B.T., f., Buzău: Da, eu am vrut să mă duc să muncesc în sistemul privat și m-am întors, pentru că ne plăteau mai prost decât aici, acolo făceam și Medicina Muncii și medicină de cabinet.; P.A., f., Galați: Acolo nu te apreciază la adevărata valoare, ca și performanță. Am muncit 4 ani de zile în mediul privat și la spital ca medic șef. Dar eram apreciat doar pentru funcția mea și atât, dar salarial nu. La modul ideal, străinătatea este în topul preferințelor salariaților atunci când explorează posibilitatea unei schimbări a locului de muncă. În ceea ce privește schimbarea locului de muncă într-o altă unitate sanitară din țară după sistemul privat urmează, în ordinea preferințelor, spitalele din Ardeal, pe baza unei diferențe semnificative de mentalitate ce conduce la alte condiții de muncă: B.N.G., m., Galați: Poate fi totuși o diferență de mentalitate. După ce treci Carpații, cred că în Ardeal e altfel, și asta o spun mulți. Am doi colegi care lucrează acum la Bistrița, pe care-i regret zi de zi că nu mai sunt aici. Lucrează poate în alt fel de condiții de muncă, alt stres la serviciu. Ce împiedică salariații să caute un alt loc de muncă în țară sau în străinătate? Familia ocupă un loc important printre motivele indicate de salariați ca împiedicând plecarea la muncă în străinătate: I.A., f., Constanța: Eu nu, am nişte probleme în familie.; B.V., f., Galați: Eu m-am gândit, dar nu o pot lăsa singură pe mama mea. Copii sunt plecați, la fel și nepotul meu și nu am posibilitatea să îl văd cum crește, dar mama nu vrea să meargă cu mine. Trebuie să termin activitatea aici și pe urmă văd ce fac, mama mea este sănătoasă, dar nu vrea să plece; în discuție este, în acest caz, o modalitate de aranjare a priorităților sau sistemul valorilor personale: G.L., f., Brăila: Aș putea să plec foarte ușor, dar am o familie și asta ar însemna să-ți pierzi viața personală pe care banii nu o cumpără înapoi. Pot sta și în țară! 35 . Cei pentru care familia constituie un argument consideră că 35 Pe fond, este greu de diferențiat cazurile în care familia constituie principalul motiv care împiedică plecarea, de cele în care familia furnizează un motiv frumos pentru a acoperi teama de a schimba mediul, neîncrederea în propria persoană și în propria pregătire profesională, necunoașterea unei limbi străine etc. În acest sens, se impune o cercetare dedicată acestui aspect, care să utilizeze instrumente adecvate, inclusiv de evaluare a personalității subiecților și modul în care aceasta influențează decizia de a rămâne sau a pleca. O astfel de cercetare ar trebui să vizeze modalitățile în care sunt structurate valorile acestei categorii socio-profesionale și influența pe care ele o exercită asupra vieții profesionale. 174
lipsa familiei constituie principalul atu al celor care pleacă: A.L., f., Galați: În general, persoanele singure sunt cele care pleacă... cele care nu au o familie... acestora le vine mai ușor să se adapteze; dacă nu ar fi familia, numărul celor plecați ar putea fi mult mai mare: N.N., f., Constanța: Eu cred că dacă nu am fi avut familii, toată lumea ar fi plecat în străinătate. Vârsta constituie și ea un puternic impediment, atât pentru plecarea în afară, cât și pentru a căuta un alt loc de muncă în țară: T.M., f., Galați: Acum e prea târziu, dar acum depinde şi de vârsta pe care o avem. Dar, dacă am fi fost tinere, sigur; D.M., f., Brăila: Suntem foarte căutaţi, dar avem o vârstă la care nu ne mai putem permite să plecăm în străinătate. E o vârstă la care nu mai poţi lua totul de la început. E mai greu, având în vedere că aici, în spate, nu laşi ceva sigur, consolidat. Toţi sunt pe spatele tău dacă pleci. Se gândesc la faptul că acolo ai un salariu mai mare şi că poţi să-i ajuţi. Ori, având în vedere vârsta, în primul rând e limba pe care e mai greu să o înveţi, sau dacă o ştii, cât de cât e greu să te acomodezi. E una să fii tânăr și alta e să fii trecut de o anumită limită. Caracteristicile sistemului occidental de muncă, bazat pe lucrul continuu și sistematic, pot constitui un puternic impediment în calea plecării (C.E., f., Tulcea: Da. Este mult mai multă. Dacă aici la serviciu programul tău este un program flexibil de 12 ore, hai să nu spunem de… că la noi când vine avem, când nu vine nu avem; B.D., f., Tulcea: Vorbim la modul general: într-un program de 12 ore este imposibil la noi să nu ai timp de o cafea, să mănânci, a zis cineva că el are timp puţin şi să se odihnească. E normal, scrie şi-n fişa postului. Vreau să spun că-n străinătate, în programul tău, ala de 10 ore, de 8 ore, sau mă rog, de cât are, efectiv eşti în picioare şi numai munceşti, da? Deci, să fie clar! Numai munceşti.; V.T., f., Tulcea: Da, este mult mai organizată munca acolo, cred că este mult mai organizată, dar este mult mai solicitantă decât este munca noastră), mai ales în cazul celor care au „un loc călduț‖, ce nu solicită exagerat salariatul și care furnizează un nivel satisfăcător de câștiguri (formale și informale). În cazul plecării la muncă în străinătate, lipsa resurselor necesare pentru procedurile implicate de acest gest constituie iarăși un impediment considerabil (R.M., f., Brăila: E greu, că și ca să pleci în străinătate îți trebuiesc bani, ori acum banii sunt puțini și nu știi unde să-i mai împarți în momentul în care îi iei. Ca să îți faci acte ca să pleci în Italia, să zicem, că te costă mai puțin, tot te costă, tot trebuie să înveți limba. Nu poți să pleci așa, că știu limba română și știu meserie. Trebuie să-ți pui un profesor, să-ți pregătești vocabularul necesar, plus acte, plus bani acolo. Că la început muncești o lună - două, până te integrezi, de probă, fără salariu, cursuri de pregătire o lună jumătate. E greu, oricum. Trebuie să ai 175
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39:
Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41:
Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43:
Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45:
Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47:
În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49:
Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51:
Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53:
Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55:
de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57:
Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61:
Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63:
Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65:
5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67:
Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69:
Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71:
Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73:
3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77:
tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79:
întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81:
Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83:
lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85:
muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87:
O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89:
Este nevoie să precizăm că nu a
Page 90 and 91:
Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93:
Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95:
narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97:
detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99:
ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101:
zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103:
Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105:
cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107:
activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109:
am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111:
În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113:
de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115:
profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117:
Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119:
Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121:
medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123:
) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127: porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139: Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141: medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143: gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145: prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147: Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149: legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151: gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153: lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155: trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157: sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159: ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161: În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163: ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165: de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167: Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169: de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171: peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173: Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 176 and 177: cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179: timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181: Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183: ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185: - Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187: ) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189: multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191: mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193: ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195: d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197: c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199: 45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201: ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203: 11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204: www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?