Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

Este nevoie să precizăm că nu a fost exprimată mulţumirea în sistemul sanitar din partea personalului auxiliar, TESA. Sentimentul trăit de aceşti angajați este unul de marginalizare, de desconsiderare a muncii lor. Percepuţi drept consumatori ai bugetului alocat sistemului, mai degrabă inutili în actul medical, au precizat că suferă din această cauză, suferinţă coroborată cu un salariu nesatisfăcător („Am fost trataţi ca paraziţi ce trăiesc pe spatele cadrelor medicale‖): S.M., f., Constanța: Eu reprezint partea tehnică şi foarte mulţi când aud de partea tehnică, consideră că se pot descurca şi fără noi. Dar dacă într-o zi partea tehnică nu-şi face treaba, fiecare în compartimentul lui, spitalul nu mai funcţionează, plecând de la energia electrică, alimentarea cu apă, de la tot... De când au început restructurările, noi suntem vizaţi şi cei de la administrativ, că suntem neproductivi şi luăm salarii de pe urmă serviciilor sanitare. S.D., f., Constanța: Eu reprezint partea tehnico-administrativă. De unde vin eu, ar trebui să fim 11 în schemă şi suntem doar 3, vă daţi seama ce muncă este? Fac statistică medicală, fac internarea, scriu proceduri, scriu coduri, fac externarea, fac tot, tot, tot, inclusiv dări de seamă, pentru toate situaţiile, pentru ce, pentru un salariu de 780 lei? În aceste condiții tendinţa acestor profesionişti este de a părăsi sistemul. Ca să exemplificăm cu un singur motiv de mulţumire întâlnit în acest segment, redăm următoarea relatare din cadrul unei discuții focus grup: C.D., f., Tulcea: Unde am lucrat înainte era mult mai greu, se îmbina munca fizică cu munca intelectuală, în schimb aici este mai multă muncă intelectuală, dar plătită prost. Am avut şi am şi acum ocazia să plec, dar stau foarte aproape de locul de muncă, vizavi, nu trebuie să fac naveta și acesta este un avantaj pentru care am rămas. Acest segment al sistemului sanitar a menţionat faptul că nemulţumirea profundă este datorată şi permanentei ameninţări a pierderii locului de muncă prin reducerea postului şi disponibilizare, acest tip de stres fiind coerent cu măsurile administrative luate preponderent împotriva acestei categorii de personal în ultima perioadă. Salariații deplâng destul de des încărcarea cu sarcini suplimentare, de altă natură decât cele profesionale, respectiv lucrul la calculator: R.E., f., Tulcea: În primul rând, e mult mai puţin timp. Stăm foarte mult şi la calculator. Din timpul scurt pe care-l ai trebuie să faci o groază şi pe calculator. Soluțiile sugerate țin mai curând de angajarea unor operatori specializați în lucrul pe calculator decât creșterea nivelului propriu de pregătire, mai ales că, în parte, acest tip de reacție este determinat de dificultățile de a învăța să lucreze pe calculator. O profundă nemulţumire legată de conţinutul muncii a fost exprimată de angajaţi în legătură cu introducerea acestei activităţi în cadrul programului de lucru pentru care personalul sanitar nu este calificat şi care ţine de rutina birocratică a introducerii datelor 88
în calculator: R.C.L., f., Tulcea: Problema este alta, e muncă, dar nu mai ai timp să discuţi cu pacientul. Dacă stai şi faci condica la calculator (avem 70 de pacienţi), îţi ia tot timpul fără să mai poţi ţine legătura cu pacientul… V.D., f., Constanța: Pacientul care trece prin faţa camerei de gardă nu vede decât faptul că asistenta stă acolo în faţa calculatorului, nu realizează că programele informatice nu funcţionează bine. Pacienţii au impresia că asistentele stau acolo, picior peste picior, stau degeaba şi efectiv nu fac nimic. Aşa vorbesc toţi în salon. M.I., f., Vrancea: Toate aceste codificări se fac pentru Casa de Asigurări. Şi atâta bătaie de cap pentru acea Casă de asigurări şi rezultatul, care este? Tot timpul apare câte o modificare, o nouă modificare, mai trebuie nu ştiu ce cod băgat şi în final răspunsul Casei: nu au bani, nu-ţi dăm bani, oricâte cazuri ai făcut, practic totul este zadarnic. Foarte multă birocraţie, foarte multă! Introducerea unor noi obligații profesionale, legate de înregistrările solicitate de Casă, în contextul lipsei de personal, accentuează problemele specifice: S.D., f., Tulcea: În condițiile în care ni s-au pus în spate calculatoarele, noi nemaifăcând practic munca de asistent medical, suntem un fel de registratori. Pe fondul lipsurilor financiare apar frustrări legate de diferitele aspecte ale sistemului de asigurări sociale, în special de principiul solidarității (M.E., f., Brăila: Cea mai mare parte a populaţiei nu plăteşte asigurări, este o realitate; B.L., f., Buzău: Şi beneficiază de servicii medicale cel mai mult), care contribuie la accentuarea sentimentului de nedreptate socială generat de diferența mare dintre rolul și statusului social, mai exact de nerecunoașterea statusului la care aspiră salariații. Amenințarea cu existenţa unor posibile concedieri întărește angoasa salariaților, zdruncinându-le încrederea în perspectiva unităților unde lucrează și, implicit, în propria perspectivă profesională, (D.L., f., Galați: Spitalul de copii a anunţat că nu va face nici o concediere. Va redistribui dar nici un om nu va rămâne fără loc; C.L., f., Galați: Până la proba contrarie eu nu mai am încredere sub nici o formă, până nu văd negru pe alb.; M.M., f., Tulcea: Am înţeles că vor pleca acasă cei care se apropie de vârstă; P.C., f., Tulcea: Da pentru că la noi în spital s-a anunţat că se fac disponibilizări) mai ales în condițiile absenței unor criterii clare de departajare a salariaților. Aprecierea din partea șefilor ierarhici intervine și ea în determinarea gradului de satisfacție: O.I., f., Galați: Da, profesia este ok și sunt motivată, numai că sistemul este o problemă; P.G., f., Brăila: În general, recunoașterea asta mulțumește cel mai mult asistentul medical, recunoașterea din partea șefului, a colectivului. În acest plan, se remarcă și absența unui sistem ierarhic riguros, care să constituie o posibilă sursă de satisfacție. 89
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39: Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41: Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43: Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45: Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47: În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49: Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51: Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53: Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55: de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57: Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61: Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63: Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65: 5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67: Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69: Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71: Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73: 3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75: CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77: tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79: întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81: Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83: lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85: muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87: O facilitate de care nu se bucură
Page 90 and 91: Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93: Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95: narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97: detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99: ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101: zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103: Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105: cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107: activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109: am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111: În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127: porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139:
Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141:
medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143:
gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145:
prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147:
Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149:
legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151:
gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153:
lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155:
trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157:
sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159:
ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161:
În general la întrebare cum aprec
Page 162 and 163:
ția presei în ceea ce-i privește
Page 164 and 165:
de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167:
Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169:
de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171:
peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173:
Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175:
Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177:
cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179:
timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181:
Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183:
ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185:
- Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187:
) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189:
multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191:
mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193:
ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195:
d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197:
c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199:
45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201:
ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203:
11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204:
www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?