Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Întoarcerea celor plecați
Estimările salariaților sunt că majoritatea celor care pleacă nu se mai întorc:
A.D., f., Constanța: Nici gând să se mai întoarcă în sistemul sanitar românesc;
S.D., f., Constanța: Îşi asigură nevoile familiei, majoritatea au luat şi familia.;
L.G., f., Constanța: În Italia se descurcă bine, au mai multe locuri de muncă
şi câştigă, nu se mai întorc.; R.E., f., Tulcea: Vin numai în concediu şi ne povestesc
cum e acolo. Unii ar dori să se întoarcă, însă nu se mai pot adapta la sistemul
sanitar românesc (F.S., f., Tulcea: Nu se întorc, vin că li se face dor de casă, dar
pleacă imediat înapoi, nu se mai pot acomoda cu sistemul nostru.; I.D., f., Tulcea:
Am o colegă care s-a întors, nu are mai mult de un an de zile şi nici acum nu se
poate obişnui, deşi a lucrat mulţi ani de zile la noi în spital) și la ceea ce găsesc în
țară în general: S.M., f., Constanța: Am o colegă care a plecat, a stat cinci ani de
zile, şi-a luat un apartament cu bani cash şi maşină, avea fetiţă, s-a întors, nu ştiu
dacă a stat 6 luni de zile, era într-o permanentă stare de agitaţie, făcea depresie,
nu putea trăi cu salariul de aici. În iarnă şi-a rupt piciorul, a făcut o fractură urâtă
de tot, cu aşchiere. I-am zis că nu o să mai poată să plece. După ce s-a vindecat,
într-o lună de zile a făcut actele şi a plecat. A fost, a văzut cum este, a trăit şi
a zis că nu se merită să rămână.
De asemenea, sunt întâlnite și cazuri de salariați care, după ce au muncit o
perioadă în străinătate și s-au întors în țară, au ajuns într-o situație de no man's
land, fiindu-le greu să se decidă asupra locului unde ar vrea să rămână.
Există însă și cazuri în care, după ce au muncit o perioadă în străinătate,
salariații se întorc în țară: C.O., f., Brăila: Colegi, care au plecat și s-au întors, și
colegi care au plecat și nu s-au mai întors; C.M., f., Buzău: Fiecare cu norocul
lui; M.A., f., Buzău: Depinde de motivație. Motivele sunt diverse, în cea mai mare
parte din cazuri fiind legate de familia care a rămas în țară (R.A., f., Brăila: Familia.
Din cauza familiei şi nu s-au putut adapta la locul de muncă), dorul de țară,
eventual dificultăți în a se adapta la o nouă societate. În unele cazuri se face resimțit
un grad de intoleranță din partea localnicilor, ce determină accentuarea sentimentului
de a fi străin: D.A.M., f., Galați: Din motive mult mai personale decât
eficientizarea muncii sau să zicem și puțină inadaptabilitate la mentalitatea de
acolo. Vroiai să spui ceva și poate erai mult mai pregătit, dar nu prea erai ascultat,
ți se spunea păstrează-ți ideea și spune-o la tine în țară. Uneori motivele profunde
sunt mascate de unele aparențe, legate îndeosebi de anumite interese ale
familiei; nivelul de pregătire școlară este un motiv destul de frecvent invocat, legat
de respectarea interesului propriului copil. Din informațiile culese din diferite
surse seriozitatea și nivelul de pregătire în școală, raportat la toate dimensiunile
172