Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

Recommendations

Info

ția presei în ceea ce-i privește este puternic influențat de modelul pe care-l au în minte vizavi de rolul social al acestor salariați, 30 uneori chiar și de statusul lor social. În relația cu presa cazul Giulești constituie un exemplu la care s-a raportat o mare parte din subiecți, considerând nejustă modalitatea în care acest caz a fost prezentat: C.M., f., Buzău: Dar infirmiera unde a fost? Șeful de garda unde a fost? Cel care trage greul ăla și-o ia. Presa ce zice?Uite-o pe aia care a nenorocit copii! De ce nu spune că săraca nu a avut medic, infirmieră? Se spun doar lucrurile rele. Se remarcă modalitatea pătimașă, ce aduce cu ea importante conotații subiective, în care se raportează salariații la acest caz. În ceea ce privește atitudinea dezirabilă din partea presei salariații ar dori mai multă obiectivitate (I.D., f., Tulcea: Să-i simţim alături de noi; să cunoască bine realitatea din sistem.; C.N., f., Tulcea: Să realizeze o ştire pur informaţională; să nu fie părtinitori.) și să redea reușite medicale: R.A., f., Brăila: Eu cred că mass-media speculează numai lucrurile rele din sistemul sanitar. Niciodată nu au dat pe post vreo realizare deosebită. Iar dau exemplu faptul că eu lucrez la neonatologie şi în condiţiile în care noi avem copii de 650-700 de gr., nimeni nu ne-a apreciat. Doar părinţii mai vin din când în când să ne mulţumească că le-am dat un copil, dar niciodată massmedia. În schimb când se întâmplă ceva sunt ca nişte hiene pe noi. Şi nu numai la noi se întâmplă lucruri de astea. Sau s publice cineva dintre pacienţi un mesaj de mulţumire în ziar.). Ceea ce remarcăm în cazul lucrătorilor din sistemul sanitar este dorinţa ca mass-media să reflecte și pozitivitatea actului medical. În faţa opiniei publice nu sunt aduse la suprafaţă acţiunile întreprinse cu devotament în slujba binelui comunitar, ceea ce ar reprezenta o susţinere publică a statutului profesional al angajaţilor din sănătate. De aceea, presă contribuie mai degrabă la degradarea imaginii sociale a meseriei din sistemul sanitar, imagine şi aşa compromisă pe fondul subfinanţării sistemului. Trebuie să reţinem că mass-media constituie un factor în plus de stres la locul de muncă, din perspectiva aprecierii negative permanente pe care o exercită asupra lucrătorilor din sistem. În cadrul acestei teme am întrebat participanţii dacă au cunoscut cazuri de aplanare ale unor conflicte de muncă prin 30 Demnitatea profesiilor medicale este intens centrată pe „a face binele‖, principiul binefacerii fiind unul esențial pentru acest domeniu. Or, reacțiile nefavorabile ale presei constituie în bună măsură un atac la acest principiu, zdruncinând idealurile pe care se așează demnitatea profesională, în foarte multe cazuri aceasta fiind cea mai puternică justificare a activității. Pornind de aici, este de înțeles acest tip de receptare a presei în condițiile în care o parte din ceea ce prezintă presa este adevărat (chiar dacă sunt discutabile fie modalitățile discret generalizatoare de prezentare fie modul de receptare al publicului, acesta tinzând să proiecteze deficiențele asupra tuturor salariaților) și, suplimentar, este evident faptul că presa nu reușește să surprindă toate cazurile problematice datorită modului de organizare a sistemului. 162
justiţie. Chiar dacă întrebarea este incomodă, răspunsurile au fost în bloc că nu cunosc astfel de situaţii (în afară de problematizarea cazului de la maternitatea din Giuleşti). Ceea ce este în defavoarea agresivităţii mass-media. În justiţie au fost aplanate mici incidente, legate mai ales de dobândirea unor drepturi salariale, cazuri de malpraxis în care au fost implicaţi unii medici şi care sunt cunoscute tot din media. În principiu firești, diferitele reacții ale presei au rolul de a expune situațiile problematice, având ca efect o îndreptare a acestora. Se remarcă însă că până la acest moment fie că gradul de conștientizare a salariaților privind atitudinea dezirabilă social este destul de redus fie că expunerea nu este cea potrivită. Unul din respondenți a punctat situația într-un mod mult mai aproape de obiectivitate: S.I., f., Vrancea: Adevărul este undeva la mijloc. Introducere Partea a II-a MIGRAȚIA PERSONALULUI Migraţia, ca fenomen social şi istoric, reprezintă un fenomen constant şi se produce din cauze foarte variate. Presiunea deplasării oamenilor poate fi economică, de ordin politic sau religios, ori poate fi rezultat al unor catastrofe naturale. În cadrul procesului de globalizare, fenomenul migraţiei este un indicator foarte important pentru măsurarea şi descrierea acestei tendinţe de evoluţie a societăţii contemporane. Prin studiul Tendinţa de migraţie a personalului medical, desfășurat în cadrul acestei cercetări, încercăm să surprindem modul de manifestare a acestui fenomen asupra unei categorii profesionale aparţinând unui spaţiu aflat în plin proces de integrare în structuri multinaţionale şi globale. Personalul din sectorul sanitar românesc reprezintă o categorie profesională predispusă migraţiei datorită existenţei cererii internaţionale de forţă de muncă superior calificată. Din acest punct de vedere trebuie precizat faptul că migrația personalului medical din România se aliniază unui proces mondial de migrație ce caracterizează această categorie socioprofesională. Diferenţa dintre profesie şi locul de muncă dă o bună măsură tendinţei de migraţie în sistemul sanitar românesc. Faţă de profesia lor, cadrele medicale au investit, în general, întregul lor talent, aptitudinile şi interesele care corespund naturii, înzestrării lor fireşti. Locul 163
Page 1 and 2:
Colecţia 1
Page 3:
Proiect cofinanțat din Fondul Soci
Page 6 and 7:
Partea I ..........................
Page 8 and 9:
Ce ar trebui să facă angajatorii
Page 10 and 11:
Studiul de faţă îşi propune de
Page 12 and 13:
JUDEȚ ANGAJAȚI PONDERE Brăila 24
Page 14 and 15:
Ipotezele cercetării 1. Factorii c
Page 16 and 17:
studiile indică faptul că 45% din
Page 18 and 19:
Fig.8 Analiza încrucişată arată
Page 20 and 21:
Majoritatea respondenţilor este fo
Page 22 and 23:
Fig.14 În ceea ce privește modul
Page 24 and 25:
Fig.16 Analizând posibilitatea de
Page 26 and 27:
Fig.18 51,6% dintre respondenţi (c
Page 28 and 29:
Fig.20 Remarcă faptul că 13,4% di
Page 30 and 31:
Fig. 23 Principala cauză care dete
Page 32 and 33:
Fig.25 Se remarcă o mare mobilitat
Page 34 and 35:
Fig.28 Putem observa că ipoteza an
Page 36 and 37:
nerecompensat conform prevederilor
Page 38 and 39:
Marea majoritate a subiecților, re
Page 40 and 41:
Absența echipamentului de protecț
Page 42 and 43:
Fig.43 Actul medical reprezintă o
Page 44 and 45:
Cum vă afectează turele de noapte
Page 46 and 47:
În ceea ce privește motivele care
Page 48 and 49:
Fig.50 Se remarcă faptul că 63,7%
Page 50 and 51:
Se poate observa că 22,2% dintre r
Page 52 and 53:
Fig.56 Se poate observa o nemulțum
Page 54 and 55:
de analiză, 52% dintre respondenț
Page 56 and 57:
Fig.62 Analiza corelațiilor arată
Page 58 and 59:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 60 and 61:
Trebuie să menționăm faptul că
Page 62 and 63:
Introducere Partea a II-a: Tendinț
Page 64 and 65:
5. În condițiile blocării angaj
Page 66 and 67:
Fig.67 Dacă la întrebarea privito
Page 68 and 69:
Fig.69 Nivelul câştigurilor const
Page 70 and 71:
Fig.71 Analizând calitatea servici
Page 72 and 73:
3. Motivația fenomenului de migra
Page 74 and 75:
CONCLUZII la cercetarea cantitativ
Page 76 and 77:
tăţii. Dacă ne raportăm la acti
Page 78 and 79:
întâi o perioadă de voluntariat,
Page 80 and 81:
Eu sunt de 16 ani în sistem și nu
Page 82 and 83:
lor din sistemul sanitar aceeaşi m
Page 84 and 85:
muncă, în special în sistemul de
Page 86 and 87:
O facilitate de care nu se bucură
Page 88 and 89:
Este nevoie să precizăm că nu a
Page 90 and 91:
Diferențele de salarizare în cadr
Page 92 and 93:
Participanţii au propus diferite s
Page 94 and 95:
narea deficitară, în lipsa unui c
Page 96 and 97:
detergent, nu avem nimic. Bani nu s
Page 98 and 99:
ce. H.A., f., Constanța: Asta este
Page 100 and 101:
zintă un potenţial infectat cu HI
Page 102 and 103:
Lipsesc de asemenea materialele de
Page 104 and 105:
cam de treabă, acuma ne ducem şi
Page 106 and 107:
activitate cu familia; I.I., f., Tu
Page 108 and 109:
am un șef minunat, în primul rân
Page 110 and 111:
În contextul reducerilor salariale
Page 112 and 113: de Asistente, dar nu m-a ajutat la
Page 114 and 115: profesiunii, este un semn al reuşi
Page 116 and 117: Conflictele Unii subiecți consider
Page 118 and 119: Trebuie să observăm că există c
Page 120 and 121: medicii au lucrat aşa în regimul
Page 122 and 123: ) Conflictele pacienți/aparținăt
Page 124 and 125: Am chemat medicul de gardă să vad
Page 126 and 127: porteriţă care a născut şi i s-
Page 128 and 129: Constanța: Sunt în anul III postl
Page 130 and 131: ată în mod ideal. În același ti
Page 132 and 133: minare. Dacă ar putea să subminez
Page 134 and 135: colectiv de muncă trebuie să prim
Page 136 and 137: Și de ăla nu se leagă nimeni, el
Page 138 and 139: Angajaţii au subliniat dorinţa de
Page 140 and 141: medical familiar, foarte deficient
Page 142 and 143: gimul dur existent pe anumite secț
Page 144 and 145: prezintă la spital: N.G., f., Bră
Page 146 and 147: Formarea este legată în mod direc
Page 148 and 149: legă şi apar discuţii: cum, eu s
Page 150 and 151: gȃndim la rece, este o defavoare p
Page 152 and 153: lui de pregătire prin aranjarea gr
Page 154 and 155: trecut la un curs la Sinaia despre
Page 156 and 157: sensul creșterii temerii față de
Page 158 and 159: ne schimbarea. Nu suntem condiţion
Page 160 and 161: În general la întrebare cum aprec
Page 164 and 165: de muncă reprezintă un cadru conc
Page 166 and 167: Există, în multe cazuri, diferen
Page 168 and 169: de medici a plecat, deși aveau o p
Page 170 and 171: peri graficul, se dau libere (dacă
Page 172 and 173: Întoarcerea celor plecați Estimă
Page 174 and 175: Vrancea: În sistemul privat, unde
Page 176 and 177: cel puțin 600 de euro la tine), re
Page 178 and 179: timp cât ar fi fost plătite, dar
Page 180 and 181: Salariații arată faptul că ar fi
Page 182 and 183: ea calității serviciilor medicale
Page 184 and 185: - Foarte multe opinii critice faț
Page 186 and 187: ) avantajele țării în care lucre
Page 188 and 189: multe din punctele tari a ceea ce s
Page 190 and 191: mod mixt, de personal și de către
Page 192 and 193: ANEXA NR. 1 Anexa 1: CHESTIONAR Cal
Page 194 and 195: d. CNFPA 18. În vederea plecării
Page 196 and 197: c. da, între 6 luni și 1 an d. da
Page 198 and 199: 45.7 lipsa timpului pentru familie
Page 200 and 201: ză o pregătire mai bună a person
Page 202 and 203: 11. ROTILĂ, Viorel, The impact of
Page 204: www.cercetare-sociala.ro Redactor:
show all

Download - Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?