Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2004
manifest`ri cu ecou \ntre localnici – conferin]e, [ez`tori artistice – asemenea
societ`]i au avut o real` contribu]ie la imprimarea unui climat propice
progresului spiritual, \n general vorbind, [i al literaturii, \n particular. „Societatea
cultural` dobrogean`”, spre pild`, una din cele mai valoroase \ntrup`ri,
\nfiin]at` la Constan]a, \n 1920, sub conducerea lui C. Br`tescu [i I.N. Roman
[i reunind pe intelectualii de vaz` ai jude]ului (profesori, medici, ingineri,
avoca]i), a ajutat, prin activitatea sa, la stimularea studiului Dobrogei sub
toate aspectele: al istoriei, climei, florei, faunei, economiei, popula]iei,
obiceiurilor – concomitent cu fondarea unui muzeu arheologic regional [i a
unei biblioteci municipale. Dincolo de toate acestea \ns`, ini]iativa sa
interes~nd direct literatura, de neocolit c~nd se noteaz` reperele culturale
ale epocii, a fost editarea publica]iei de larg` notorietate \n acea vreme, care
constituie [i azi un element de referin]` \n cercetarea multilateral` a acestei
zone, revista Analele Dobrogei.
Amplificarea ariei de manifestare a culturii dobrogene, \n perioada
interbelic`, o atest`, pe de alt` parte, ivirea unor asemenea forme precum
ateneele populare (dintre care amintim: „Central”, „çndrumarea”, „Scena
dobrogean`”, „Ovidiu”), academiile populare, cenaclurile literare. Acestea din
urm` au avut un rol incontestabil \n impulsionarea activit`]ii de crea]ie literar`.
N-au existat aici, bine\n]eles, cenacluri de mare anvergur`, \n stare a declan[a
noi direc]ii literare (astfel de cercuri, de altfel, au fost atunci doar c~teva \n
]ar`; „Sbur`torul”, „Via]a rom~neasc`”), dar cel ce redacteaz` istoria beletristicii
din aceast` zon` geografic` nu poate face abstrac]ie de activitatea, \n aceast`
epoc`, a cel pu]in dou` cenacluri const`n]ene, diametral opuse ca factur`.
Unul este cenaclul „Poesis”, \ntemeiat \n anul 1923, de cuplul Ion Marin
Sadoveanu-Marieta Sadova. Tineri cu instruc]ie aleas`, de cur~nd \ntor[i din
str`in`tate [i \nseta]i de frumos, so]ii Sadoveanu [i-au conceput cenaclul ca
pe un cerc \nchis, \n genul saloanelor franceze din epoca luminilor, func]ion~nd
prin seri literar-artistice desf`[urate \n salonul din vila lor de pe malul m`rii
(distrus` \n cel de-al doilea r`zboi mondial). La reuniuni, cu ecou printre
localnici [i \n lumea artistic` bucure[tean`, au fost invita]i [i au participat,
lectur~nd din propria crea]ie [i purt~nd discu]ii pe probleme de estetic`, scriitori
ca Mihail Sadoveanu, I. Pillat, I. Minulescu, T. Vianu, Gib. Mih`escu, Al.
Gherghel [.a.
Cel`lalt este cel condus de poetul Grigore S`lceanu. çncep~nd din anul
1936, vreme de peste un deceniu, acest cenaclu larg deschis, fiin]~nd la
Liceul „Mircea cel B`tr~n”, unde conduc`torul lui era profesor de francez`, a
\ntreprins o dubl` oper`: de stimulare a creatorilor literari dobrogeni (\n cadrul
[edin]elor sale s-au manifestat autori precum Al. Gherghel, Em. Papazissu,
C. Sarry, I. Micu, I. Bentoiu, M. Zissu, I. Dumitrescu-Frasin [.a.) [i de omagiere
[i popularizare a marilor valori ale literaturii rom~ne dintotdeauna. Au citit
aici, printre al]ii, L. Rebreanu, Ionel Teodoreanu, I. Minulescu, Al. T. Stamatiad,
I. Pillat, V. Voiculescu, M. Sadoveanu, V. Carianopol. Atmosfera din amintitul
liceu – unul dintre cele mai temeinice din ]ar` – era propice ambelor ]eluri.
Elevii lui, reuni]i \n cadrul Societ`]ii literare „I.L. Caragiale” [i \ncuraja]i de o
pleiad` de profesori de solid` forma]ie intelectual` [i cu un orizont larg, printre
care Gh. Coriolan, I. Fodor, C. Mure[anu, N. Negulescu, Gh. Toma, C. Blum,
N. Vasiliu, I. Banu, Petre Caragea [.a., desf`[urau o sus]inut` activitate literarartistic`
(conferin]e, spectacole, reviste), numele unora dintre ace[ti elevi
(Virgil Teodorescu, Ta[cu Gheorghiu, Ion Marin Sadoveanu, Pavel Chihaia,
154