Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

Migra]iile contemporane, fie ele economice, politice (r`zboi, purificare etnic`),
sau legate de dezastre naturale, dep`[esc deja ca num`r de fiin]e dizlocate
cele care marcheaz` cezura violent` dintre antichitate [i evul mediu. Afla]i
perpetuu pe traiectorie, dizloca]i [i dez-locui]i (dac` atribuim locuirii sensul
tare, tradi]ional, al termenului), migran]ii de ast`zi for]eaz` pe cei care au
r`mas cu analiza teoretic` a fenomenului, \n urma procesului propriu-zis, s`
ia aminte [i s` propun` solu]ii de acomodare a fluxurilor de persoane, de
m`rfuri [i bani care le sunt primelor asociate. Pentru arhitec]i, locuirea pe
traiectorie (fie aceasta o traiectorie de migra]ie geografic`, fie una de
„depanare” social`), casa temporar` [i, mai ales, asociat` cu locul de munc`
(locuin]a de serviciu), locuin]a de catastrof`7 sunt teme actuale [i marii arhitec]i
ai momentului dovedesc sensibilitate \n abordarea lor frontal` (Shigeru Ban,
Kengo Kuma, Jean Nouvel). Despre toate aceste solu]ii – care nu pot fi,
deocamdat`, dec~t par]iale – vorbesc altundeva \n Manifestul Poverist. Ele
variaz` de la portabilitate/mobilitate la produsul serial ([i, atunci, materialitatea
lor este una durabil` \n timp) la efemeritatea materialelor folosite (h~rtie, lemn)
[i la reciclarea erei (post)industriale [i (post)comuniste, respectiv a
(sub)produselor sale secundare (prin conversie, re-atribuire de func]iune,
re-arhitectur`).
1
O parte din datele cu privire la re-proiectarea terminalelor de aeroporturi ca locuri de interac]iune
social` le-am cules din conferin]a ]inut` la NCSU/College of Design, Aprilie 19, 2004, de Dr.
Robert Sommer: „Airports, Bikes and Trees: An ABC of Environment-Behavior Research”.
2
Pe aeroportul de la Sacramento, o inabil` distribu]ie a punctelor de control de securitate l-a
adus pe cel de control am`nun]it al femeilor drept \n vitrina Starbucks, spre deliciul consumatorilor,
c`rora li se ofer` o priveli[te inedit` [i, respectiv, embarasant` pentru subiectele inspec]iei.
Coliziunea public-privat produce astfel de episoade foucaultiene, \n care teritoriul privatului devine
un negativ – ex-pus – al celui public. Asta ne aduce aminte despre ambiguul statut al bovindourilor:
la interior, ele sunt spa]ii intime, extrase de regul` din camera comun`, \n vreme ce, \n afar`, ele
se ex-pun vizibilit`]ii publice, fiind a[adar mai evidente [i, deci, mai prezente public dec~t restul
casei.
3
Am numit [i definit acest concept \n c~teva dintre c`r]ile mele anterioare: spa]iul vag acomodeaz`
– pe r~nd – func]iuni diferite (dac` nu chiar contradictorii) f`r` a \mprumuta p~n` la cap`t toate
tr`s`turile vreuneia dintre ele, astfel \nc~t, dup` folosirea (ciclic`, spre pild`, \n cazul locuin]ei
vernaculare) cu o anumit` destina]ie, spa]iul se poate replia \n vag, \n indecidabil, \n vederea
unei alte, diferite, folosiri. Trimit cititorul la capitolele respective din Khora (1999) [i Pentru o
(nou`) estetic` a reconstruc]iei (2003), ambele ap`rute \n colec]ia Spa]ii Imaginate, pe care o
coordonez pentru Editura Paideia.
4
Micii produc`tori de vinuri, pe care apari]ia celor mari p`rea s` \i sufoce, au g`sit \n lan]urile de
hypermarket-uri [i \n internet - apogee ale ubicuit`]ii - locul propriei prezen]e [i acces la pie]ele
de ni[`.
5
Vezi, spre pild`, www.thevirtualwall.com, unde dincolo, \n virtualitate, „continu`” pove[tile de
familie, unde? - „\nd`r`tul”, dincolo de numele s`pat \n piatr` pe Memorialul Vietnam de la
Washington, DC, iar numele \nsusi poate fi „atins” de oriunde din lume.
6
Voi da doar exemplul personal: \n patruzeci de ani de via]`, am stat mai mult de [ase luni \n
paisprezece locuri/case p~n` acum [i nimic nu m` \ndeamna s` cred c` lucrurile se vor schimba
radical \n viitorul apropiat.
7
A se vedea locuin]ele pentru refugia]ii din Kosovo de la www.architectureforhumanity.com, ale
ONG-ului eponim condus de Cameron Sinclair [i http://har.ong.ro, cu proiectele vechi [i noi ale
Funda]iei HAR din Rom~nia.
EX PONTO NR.3, 2004
177