Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

iulie 1885, la gradul de caporal, la 8 aprilie 1887, sergent furier. La 1 februarie
1887 a fost mutat la Regimentul 2 geniu, unitate nou constituit`, cu re[edin]a
\n ora[ul Foc[ani.
Din motive neprecizate \n dosarul militar, la 6 ianuarie 1888 a trecut \n
rezerv`. Dorin]a de a urma cariera militar` a fost \ns` mult mai puternic` [i,
la 24 februarie 1888, t~n`rul Marin Ionescu a revenit, fiind reangajat \n cadrul
aceluia[i regiment cu gradul de sergent. Apreciat de c`tre [efii s`i ierarhici
pentru calit`]ile sale deosebite, ata[amentul [i interesul pentru cariera militar`,
sergentul Marin Ionescu a fost trimis s` urmeze cursurile ßcolii de subofi]eri
din Bistri]a, a c`rui elev a devenit la 15 octombrie 1888. Dup` aproape doi
ani, la 1 octombrie 1890 a absolvit cursurile, fiind avansat la gradul de
sublocotenent [i repartizat la Regimentul 2 infanterie din Craiova.
Datorit` rela]iei pe care o avea cu t~n`ra const`n]eanca Josephina,
n`scut` Spaticu, \n anul 1890 [i-a stabilit domiciliul la Constan]a, c`s`toria
fiind oficializat` dup` zece ani, la 11 iunie 1900.
Devine, din 1890, const`n]ean [i \ncepe \n timpul liber, asidua munc` de
documentare, iar vara [i-o rezerv` cercet`rilor \n teren pentru cunoa[terea
cu adev`rat a realit`]ilor dobrogene, pentru a verifica cuno[tin]ele acumulate
din tratate de geografie [i \nsemn`rile c`l`toriilor [i a aduna date referitoare
la ora[ul [i jude]ul Constan]a.
La 1 august 1891 este mutat la Regimentul 31 Calafat. Din perioada c~t
a fost \ncadrat \n aceast` unitate, \n dosarul militar apar primele not`ri de
serviciu sau „memorii” cum erau numite \n epoc`, deosebit de interesante
pentru cunoa[terea ofi]erului [i omului Marin Ionescu.
La 20 august 1891, sublocotenentul Marin Ionescu era caracterizat ca un
„ofi]er serios \n serviciu. E[it din [coala divizionar`. Conduita bun`. Serve[te
cu exactitate [i \n conform` reglementare“. (3) (sic). La 5 noiembrie 1891,
comandantul Regimentului 31 Calafat \l aprecia astfel: „De[i de cur~nd reintrat
\n corp se pare a fi foarte bun ofi]er sub toate raporturile. A luat parte la
manevre“. (4)
çn anul 1893 a absolvit cursurile ßcolii de tragere a infanteriei,
prefec]ion~ndu-[i preg`tirea ca ofi]er de infanterie.
çncep~nd cu 16 aprilie 1894, sublocotenentul Marin Ionescu a fost mutat
\n corpul ofi]erilor Regimentului 34 infanterie din Constan]a. Presupunem c`
[i-a dorit din mai multe motive aceast` mutare: rela]iile nu tocmai bune cu o
parte din ofi]erii [i comandantul unit`]ii, dup` cum reiese din dosarul militar,
sentimentele de afec]iune fa]` de t~n`ra Iosefina Spaticu [i, \ndeosebi,
preocup`rile sale [tiin]ifice, mult mai greu de realizat departe de Dobrogea.
La 10 mai 1894 a fost avansat la gradul de locotenent. çn luna octombrie
comandantul regimentului 34 infanterie \l caracterizeaz` ca fiind „Inteligent.
F`r` energie. Cunoa[te regulamentele tactice \n teorie , dar slab \n aplicarea
lor. Distrat \n front. Conduit` bun`“. Dup` [ase luni, acela[i comandant scria
despre locotenentul Marin Ionescu c` este un „bun ofi]er“, apreciindu-i „serviciu
ce a adus corpului“. (5)
Preocupat de preg`tirea sa militar` a solicitat aprobarea pentru a se
prezenta la examenul de admitere la ßcoala Superioar` de R`zboi. Nu a
reu[it la examen [i s-a retras pe func]ia pe care fusese \ncadrat la Consiliul
de R`zboi al Diviziei la 8 aprilie 1895. Nereu[ita l-a descurajat pu]in, dar
diver[i [efi i-au apreciat activitatea [i \l considerau capabil de a lua examenul
de admitere. Elocvente \n acest sens sunt aprecierile generalului Poenaru,
inspector general al armatei [i comisarul regal, c`pitanul Nicolescu, [eful
EX PONTO NR.3, 2004
179