Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

cartea de [tiin]`
ADRIANA GHEORGHIU
Antroponimie dobrogean`
L
EX PONTO NR.3, 2004
ucrare cu acela[i titlu, autor dr. Liliana Lazia, [i ap`rut` la Editura Muntenia
din Constan]a, \n 2003, este un studiu de grani]`, o cercetare plurivalent` a
unei zone disciplinare aflat` la interfa]a dintre istorie, geografie, sociologie,
etnografie [i lingvistic`, benefic venit` s` umple un gol de informa]ie dureros
resim]it \n domeniu.
Obiectivele declarate ale lucr`rii sunt acelea de semnalare, inventariere
[i cercetare a ceea ce definim ca nomina personalia \ntr-o zon` cu o
specificitate aparte, precum [i eviden]ierea, \n capitole speciale, a elementelor
de natur` istoric` [i lingvistic` ce pot conduce la elucidarea unor aspecte
precum: straturile [i mi[c`rile de popula]ie, reflectarea acestora \n structuri
antroponimice, particularit`]ile acestor structuri, evolu]ia, productivitatea [i
func]ionarea lor semantic`.
Lucrarea debuteaz` cu prezentarea, \nso]it` de comentarii, a
documentelor [i actelor de mare valoare istoric`, surse bibliografice, istorice
[i etno-lingvistice referitoare la Dobrogea, apte s` ofere cercet`torului
instrumente [tiin]ifice de analiz` lingvistic` \n domeniul antroponimiei.
Multitudinea acestora se apropie de exhaustivitate, dovedind o foarte bun`
cunoa[tere a materialului documentar, urm`rit p~n` \n actualitate.
Capitolul dedicat istoriei Dobrogei relev` \n mod constant ideea
organicit`]ii evolu]iei Dobrogei \n spa]iul na]ional rom~nesc. Autoarea aduce
argumente sus]inute de documente ce atest` c`, \n spa]iul danubiano-pontic,
limba folosit` ca mijloc de comunicare de c`tre toate grupurile etnice, dar [i
de autorit`]ile otomane \n cancelariile lor de aici, a fost limba rom~n`, spre
deosebire de Bulgaria, unde limbile actelor oficiale erau greaca [i turca.
Referindu-se la particularit`]ile antroponimiei dobrogene, autoarea subliniaz`
caracterul lor heteroclit, datorat aluviunilor etnice — bulgari, turci, cerchezi,
t`tari, albanezi, greci, italieni — care au adus elemente de mentalitate, cutum`
[i limbaj proprii, ce au fecundat zestrea antroponimic` autohton`,
diversific~nd-o [i \mbog`]ind-o cu specificitate. Este urm`rit` evolu]ia
demografic` a Dobrogei pornind de la cele mai vechi informa]ii, cele furnizate
de Herodot [i Strabon, trec~nd prin izvoarele bizantine, prin cele turce[ti [i
ajung~nd la cele moderne. Tabele riguros \ntocmite eviden]iaz` aceste
procese pe ani [i fluxuri demografice. Sunt prezentate implica]iile politice,
194