Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

ale [tiule]ilor, desfac cu evlavie ritual` foile fructului ca pe ni[te valve de
scoici purt`toare de perle galbene, solare... Str`ini de starea mea de spirit,
copiii din vecin`tate se h~rjonesc, chir`ie, forfotesc prin lan, se \ndep`rteaz`
nelini[titor de repede, \i aud tot mai slab [i \n cele din urm` nu-i mai aud
deloc. Probabil c` fac treab` de m~ntuial`, ar fi trebuit s` m` a[tept la a[a
ceva, \mi abandonez r~ndul pentru un mic raid iscoditor prin r~ndurile lor,
totul e \n ordine, nici un bob l`sat \n urm`, [i-mi iau treaba de unde-am l`sat-o.
Pe la jum`tatea r~ndului palmele mele \ncep s` [ov`ie \n exerci]iul socotit de
rutin` smuls-exfoliat-aruncat spre gr`mada din urm`, iar smuls... Apoi acelea[i
palme \ncep s` m` usture. Simt treptat c` m` coc. P~rjolul soarelui \mi
incendiaz` cre[tetul iar sudoarea acid` abundent` – nu [tiam c` ascund
at~ta ap` – mi se scurge \n ochi [i pe obrazul crestat de muchiile t`ioase ale
frunzelor. M` seac` de durere. Dulcele oval alungit al [tiule]ilor cap`t`
\nc`rc`turi de proiectile amorsate. Mi s-a uscat limba c`]`rat`-n cerul gurii,
probabil c` [i tensiunea mea se trage de p`r, noroiul pe care-l binecuv~ntasem
mai adineauri \mi suge pervers labele picioarelor. ¥ine mor]i[ s` m`-nghit`.
Les nourritoures de la terre! Ha! M` simt r`t`cit \ntr-o galerie labirintic`. çn
fa]a mea, intervalul dintre [iruri pare s` se verticalizeze ame]itor, devine o
creast` alpin` inaccesibil` [i, dumnezeule, e vorba de dou`[patru de r~nduri!
24! Convenisem ca la ora dou` musai s` vin` (conspirativ, treab` uzual`
privit` \n zon` cu \ng`duitoare, reciproc` \n]elegere) un tractor cu remorc`
s`-mi ridice recolta. Care recolt`? çnaintez anevoie, mai mult m` t~r`sc.
Undeva, \n fa]a mea, ghicesc cap`tul jinduit al r~ndului tocmai c~nd \i aud
din nou pe am`r~]ii mei de angaja]i \ntorc~ndu-se de pe alte r~nduri. Se
h~rjonesc, se-nghiontesc, latr`, miaun`, de parc` abia acum [i-ar fi \nceput
truda, se \ndep`rteaz` din nou \n spatele meu. M` simt umilit, b`tr~n [i inutil.
Ajung, \n sf~r[it, la cap`t, [i m` tr~ntesc istovit, secat de energii pozitive, pe
p`m~ntul mincinos al miticului Anteu. ßi dac` se-apuc` s` plou` iar \nainte
de a...? Pe aici, pe podi[ul dobrogean, ploile vin \ndeob[te c~nd n-ai nevoie
de ele. Socotesc frenetic: vas`zic` e ora nou` [i-un sfert. Am \nceput la opt.
Patru r~nduri \ntr-o or` [i-un sfert. Mai scad de la mine, [i-i \ncarc pe am`r~]ii
`ia, s` m` ierte Dumnezeu. Doi[pe la patru... nu? Sunt sf~r[it, oboseala \mi
\ntunec` judec`]ile. ßai[pe la patru... Nu! Dou`[patru \mp`r]it la patru, c~]i
suntem... Asta, dac` ]in pasul cu dracii `ia, ceea ce e absolut imposibil. ßase
ore plus opt, c~nd am \nceput... Dar pauzele? Plus adunatul gr`mezilor la
cap`tul tarlalei? Ne-apuc` seara! Noaptea! Revela]ia m` panicheaz` [i m`
salt` cu chiu cu vai \n picioare. çmi zv~cnesc t~mplele [i-mi vine s` gem. ßi
s`-mi ur`sc porumbul! E prea mult, domnule! Revolt`tor de mult! Doi [tiule]i,
uneori chiar [i trei la un singur cocean, ce mama dracului? Ce at~ta risip`?
Au fost ani la r~nd, decenii, c~nd bie]ii oameni, dup` ce se speteau trei
anotimpuri, se alegeau cu un fund de c`ru]` de boabe [i alea [i[t`vite,
m~ncate de... Ce i-o fi venit tocmai acum [i tocmai mie, om cu oarece stare
asigurat`, nu-i a[a? Recuno[tin]a ingrat` a p`m~ntului pentru efortul meu
stupid de a-i \nt`r~ta rostul! Sincer vorbind, n-am sim]it niciodat` nevoia s`
aflu c` m`m`liga aia pe care o molf`i uneori cu br~nz` sau sm~nt~n` vine
din gr`un]e at~t de chinuite.
... Pe la pr~nz, c~nd z`ceam literalmente cu ochii \nce]o[a]i, la cap`tul
celui de-al doilea [ir ce mi se cuvenea dup` r~nduial`, \nviorat intermitent de
larma copiilor re\ntor[i de pe ale lor, c~te vor fi fost culese, c~te vor mai fi
r`mas, altfel \ngrijorat, cu urechia a]intit` spre pov~rni[ul de pe spinarea
c`ruia se putea ivi oric~nd tractorul confiscat din curtea unei ferme apropiate
EX PONTO NR.3, 2004
81