Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

Folosirea unor imagini din pictura renascentist`, nu \nt~mpl`tor ci bine
\nglobate ideii artistice subliniaz` ideea c` Hosoe [i Mishima erau arti[ti care
dep`[iser` grani]a orient-occident, erau universali. S` nu uit`m \ns` c`
Mishima a devenit un tradi]ionalist extremist [i c` acesta a constituit unul
dintre motivele pentru care [i-a sf~rsit zilele.
Aceast` atitudine a lui Mishima se \nscrie \ntr-o variant` a decaden]ei. çn
eseul s`u „Cinci fe]e ale modernit`]ii” 8 Matei Calinescu subliniaz` ideea c`
substantivul latin decadentia nu a fost utilizat \nainte de Evul Mediu dar c`
ideea de decaden]` este mult mai veche, „probabil tot at~t de veche ca [i
omul \nsu[i”. Platon \nsu[i credea c` „oamenii primelor timpuri erau mai buni
dec~t noi [i mai aproape de zei” 9 [i este de aceea considerat ca fiind „primul
mare filosof occidental care a construit o \ntreag` [i complex` ontologie a
ideii de decaden]`.” Formarea ideii moderne de decaden]` deriv` \n tradi]ia
iudeo-cre[tin` din caracterul eschatologic, din „preludiul angoasant al
sf~r[itului lumii”. 10 Titlurile capitolelor din „Barakei” construiesc un flux temporal
\ndreptat spre acest tip de finalitate: Sea and Eyes („Mare [i ochi”), Eyes and
Sins („Ochi [i p`cate”), Sins and dreams (P`cate [i vise), Dreams and Death
(Vise [i moarte) [i Death (Moarte). Titlul ultimului capitol este foarte sugestiv
\n acest sens, \n plus imaginile sunt realizate la un contrast maxim [i cu
luminozitate minim`, adic` apar ca ni[te spectre \n care culoarea neagr`
este predominant`. Abordarea decaden]ei din punctul de vedere al ciclurilor
naturale [i al metaforelor biologice este o consecin]` a evolutiei ciclice care
impune dup` no]iuni precum declinul, asfin]itul, toamna, b`tr~ne]ea,
putrefac]ia, no]iuni opuse: r`s`ritul, zorii, prim`vara, tinere]ea, germina]ia.
Aceste afinit`]i organice ale ideii de decaden]` explic` de ce progresul nu
reprezint` contrariul s`u absolut, \n opinia lui Matei Calinescu. Progresul din
vremurile moderne \ns` [i-a pierdut aderen]a la organic, s-a abstractizat [i a
trecut \nspre o latur` mecanic`, opus` biologicului. De aici se desprinde ideea
c` progresul este un du[man al vie]ii [i tot mai mul]i oameni percep rezultatele
progresului ca pe un sentiment de r`t`cire [i alienare. çn acest sens, \n efortul
s`u de a re\nvia tradi]ia samurailor, Mishima a organizat „Tatenokai”
(Societatea Scuturilor), o organiza]ie paramilitar` al c`rei ideal era preg`tirea
fizic` \n vederea unei lovituri de stat care s` opreasc` ruinarea societ`]ii
japoneze cauzat` de \ndep`rtarea de tradi]ie [i alunecarea spre o societate
de consum supertehnologizat`: Mishima [i-a avertizat ]ara \n ultimul s`u
discurs c` este „beat` de prosperitate”. çn paralel, \n plan personal,
prosperitatea sa material` [i succesul pe care l-a avut ca scriitor, casa opulent`
\n care locuia, subliniaz` \ntr-un fel c` existau condi]ii propice pentru o criz`.
Sentimentul c` lumea modern` se \ndreapt` spre catastrof`, nostalgia pentru
vremurile \n care \mp`ratul era considerat de natur` divin`, anarhismul sunt
tr`s`turi ale decaden]ei care amintesc de acela[i tip de g~ndire la intelectualii
din Fran]a secolului al XIX-lea, c~nd Verlaine declam` \n sonetul „Melancolie”:
”Eu sunt imperiul la cap`tul decaden]ei”.
Imaginea fotografic` este construit` pe mai multe niveluri ale corporalit`]ii:
primul nivel este cel tehnic, fotografia nu mai \nregistreaz` realitatea nemediat
ci tehnica fotografic` este adaptat` necesit`]ii „scriiturii”. Primul corp este
fotografia \ns`[i [i reprezint` leg`tura pe care o face cu fotograful. Al doilea
corp este corpul fizic, trupul scriitorului care devine un mijloc de a dep`[i
corporalitatea prin transformarea sa \n semn, \n unealt` a scriiturii, \n „corp
de liter`”. Al treilea corp al imaginii este constituit de imaginea pe care o are
scriitorul despre corp. Idealul de frumuse]e masculin` este unul estetic, al lui
EX PONTO NR.3, 2004
169