Nr. 3 (04) anul II / iulie-septembrie 2004 - ROMDIDAC

Grig. T`n`sescu, Tudor Popescu, Ctin Novac, Eug. Lumezianu, Ion Coja,
Vasile Petre Fati [.a.) devenind apoi de notorietate \n literatur`.
Un indiciu asupra progresului cultural al provinciei dintre Dun`re [i Mare
\n perioada interbelic`, fapt cu consecin]e u[or de b`nuit asupra climatului
spiritual general al epocii, a fost [i interesul deosebit manifestat atunci \n
Dobrogea pentru literatura oral`. E drept c` pasiona]i culeg`tori [i cercet`tori
ai folclorului dobrogean au existat [i \nainte de primul r`zboi mondial (unul
dintre ei a fost Gh. Coatu-Cerna), dar condi]iile mult mai favorabile existente
dup` 1918 au dus la sporirea folclori[tilor din aceast` parte a ]`rii, la o activitate
mult mai sus]inut` \n aceast` direc]ie [i la rezultate net superioare. çn realitate,
tocmai acesta a fost momentul \n care s-a declan[at aici ac]iunea de
cunoa[tere [i valorificare a folclorului dobrogean de c`tre dobrogenii \n[i[i.
Eflorescen]a folcloristicii din spa]iul pontico-dun`rean \n deceniile la care ne
referim a fost rodul preocup`rii unui num`r apreciabil de localnici. E vorba de
acei \nv`]`tori, preo]i [i al]i intelectuali de la sate, dar nu numai de ei, oameni
care, anima]i de dragoste pentru produc]iile literare, s-au dedicat, cu modestie
[i migal`, colec]ion`rii [i public`rii acestora. La cei mai mul]i, folcloristica n-a
fost, se-n]elege, profesiunea de baz`, ci a constituit o \ndeletnicire
suplimentar`, efectuat` \n timpul liber. Cu toate acestea, unii dintre ei nici n-au
fost ceea ce se cheam` ni[te simpli amatori, marca]i \n activitate de
neajunsurile ce le implic` o asemenea caracterizare. Dimpotriv`, cei mai
perseveren]i au f`cut proba unei priceperi [i preg`tiri \n afar` de orice discu]ie.
O dovad` \n acest sens e c`, \nregistr~nd felurite produc]ii literare populare,
ei noteaz` \ntotdeauna numele [i localitatea celuia de la care au cules
materialul, profesia, iar, acolo unde e cazul, chiar [i numele culeg`torilor
intermediari.
L`s~nd la o parte pe renumitul geograf dobrogean Constantin Br`tescu,
care s-a ocupat [i el, dar tangen]ial, de folclor, culeg~nd [i public~nd \n c~teva
r~nduri, prin diferite reviste, unele „piese” folclorice, cel mai valoros folclorist
dobrogean din aceast` perioad` trebuie socotit Pericle Papahagi. Eminentul
profesor [i director al liceului de b`ie]i din Silistra a fost un intelectual de
solid` forma]ie lingvistic` [i filologic`, f`urit` la Leipzig, ca elev al lui G.
Weigand. Doctor \n litere [i membru al Academiei Rom~ne din 1916, Pericle
Papahagi a ajuns la folclor din pasiune pentru limba, via]a [i obiceiurile
arom~nilor, activitatea sa folcloric` viz~nd exclusiv produc]iile orale ale
rom~nilor sud-dun`reni. Culegerile sale „Din literatura poporan` a arom~nilor”
(2 vol., Bucure[ti, 1900) [i „Basme arom~ne” (Bucure[ti, 1905), care au pus
pentru prima dat` \n circula]ie un bogat material folcloric arom~nesc, r`m~n
[i ast`zi instrumente de lucru indispensabile pentru cei interesa]i de cultura
rom~nilor din sudul Dun`rii. Valoarea lor e dat` [i de scrupulozitatea [tiin]ific`
manifestat` de culeg`tor \n notarea exact` a foneticii arom~ne.
Remarcabil` a fost \n acela[i interval [i activitatea folcloristic` a
profesorului de latin` [i elin` Christea N. ¥apu. Colaborator asiduu \n tinere]e
la revistele editate de Iosif Vulcan (Familia, ßez`toarea), ca [i, mai ales, la
masiva colec]ie „Materialuri folcloristice”, \ngrijit` de Grigore Tocilescu,
\ncep~nd din anul 1909, c~nd s-a stabilit ca profesor la liceul din Tulcea,
Christea N. ¥apu s-a dedicat cunoa[terii [i difuz`rii folclorului din aceast`
parte a ]`rii. Avizat asupra metodei corecte de lucru \n culegerea produc]iilor
orale, cu studii universitare la Bucure[ti, el avea la data venirii \n Dobrogea,
unde a r`mas p~n` la sf~r[itul vie]ii (a murit \n anul 1926, la Tulcea), o vast`
experien]` de teren. Faptul acesta l-a ajutat s` se orienteze repede \n realit`]ile
EX PONTO NR.3, 2004
155