Foto : ION CUCU - Revista HELIS

254
BALADIERUL
BALADIERUL 255
(220) (221)
C
Cum ne jucãm zurlii ºi-n pielea goalã,
Eu, vrednicul ºtrengar, tu, ºtrengãriþã,
Ce-ar fi sã te îmbrac în foi de viþã
C-un strugure nãbãdãios în poalã?
Nervoºi cã-ascunde scumpe teritorii,
Sã-l devorãm bob dulce cu bobiþã,
Sã nu se-aleagã nici o rãmãºiþã
Din paravanu-edenic al splendorii!...
Abia atunci, nebuni ca douã-ospicii
Propuse pentru mondializare,
Vom da publicitãþii cu fervoare
Un catalog ingenuu de vicii,
De imprimat în formã idealã
De-a dreptul pe-aurora borealã!
D
D in câte-eºecuri am la îndemânã,
Îmi construiesc în inimã o casã
Prãpãstioasã, mai prãpãstioasã,
A neodihnei smulse din þâþânã.
Aici ascund pe cine vreau ºi-mi place,
În primul rând pe tine, bosumflatã,
Cã-þi scriu pe sâni, mereu sau câteodatã,
Tot felul de nelegiuiri stângace.
Tu ºtii sã ierþi ºi-mi dãrui pasiunea
Capitulãrii-n faþa unui mare
Festin, amestecându-mi în pahare
Amãrãciunea cu amãrãciunea...
Pe rugul tãu, de-ai flãcãri ºi mândrie,
Aruncã-mã, sã ard cu frenezie.