Foto : ION CUCU - Revista HELIS

152
BALADIERUL
BALADIERUL 153
Acuma, Doamne, dupã izbiturã
În zidul beat, de var ºi cãrãmidã,
Îngerii Tãi ne-ncântã cu-o splendídã
Spre ceruri înãlþare ºi-aventurã.
La orgã, unul Bach ceva de groazã
Cu cât sublim prestigiu-oficiazã,
Încât mai bine-ascultã resemnatã,
Cã prea-mi repeþi aceeaºi întrebare,
„Cum ne-au primit fãrã bilet de-intrare?”,
Batã-þi cerceii-obrazul sã þi-l batã!...
Nu-i Paradisul pentru noi, cu-oricâte
Miresme în decoruri amãrâte.
Ce-ar fi s-o mituim pe Sapho, iatã,
Spre-Academia ei sã ne conducã,
De tot zburdalnicã ºi zãbãucã,
Batã-þi cerceii-obrazul sã þi-l batã!...
(CXXV)
BALADA CU ILEANA COSÂNZEANA ªI CELE
TREI DORINÞE DE ÎNDEPLINIT
P
Plivind poiana doldora de flori
Scornite cu-aiuritã migãlealã,
Crini, margarete, clopoþei, bujori,
Ileana Cosânzeana-adunã-n poalã
ªi-i zice dintr-un cântec: „Ce-are baba
La mare preþ, de-i urci la cer cu roaba?”
Oricât pândeºte-n zarea cu molizi,
Nici un cioban, nici urmã de cosaºii
La pologit, doar scripcãraºi perfizi
O fac pe lãutarii ºi nuntaºii.
Mai ocoleºte-un moþ de muºuroi,
Mai dã s-apuce fragi, dar dintr-o datã
Cel mai râios ºi urâcios broscoi
C-o sãriturã-o sperie pe fatã
ªi veselul ei cântec: „Ce-are moºul
La mare preþ, de-i urci la cer cu coºul?”
„Mã-aruncã peste umãr de trei ori,
Altminteri cum sã-ajuþi pe nevoiaºii,
Rosteºte el, câþi te cinstesc de zor
ªi-o fac pe lãutarii ºi nuntaºii?”