Foto : ION CUCU - Revista HELIS

278
BALADIERUL
BALADIERUL
279
Apoi, de sus, lunatic, dansatoarea
Lanseazã-un sutien ºampanizat
ªi-l prind periculos, îi sorb sudoarea
De crin stricat, de crin asasinat
Pervers în cine ºtie ce-aventurã,
Dar dintr-o datã, în alergãturã
De rock turbat, de rock înfuriat,
Smuls de la ºold, solemn ca o sentinþã,
Slipul se surpã, cade-extaziat,
De nu-l preschimb pe nici o pocãinþã...
Iubito, navighez prin bãuturã,
Sunt sub cãmaºã-ocean de saramurã
ªi-n loc sã-nnebunesc, îmi dau silinþã
Izvorul tãu de vicii, înspumat,
Cel mai devastator ºi devastat,
Sã nu-l preschimb pe nici o pocãinþã!
(CCXXXVIII)
BALADA APRIGEI STRÃINE CU TIVURI
LA ROCHIÞÃ ÎN BRAVUL TREN DE NOAPTE
Î n trenul de Suceava – Bucureºti
Stam singur pe-ntuneric în jegosul
Compartiment cu zdrenþe nefireºti.
Beznei în ciudã, desfidând mirosul
De putrefacþie al gãrilor,
Care de care mai înneguratã,
Cu reveneala primãverilor,
Alãturi, lângã mine, dintr-o datã,
Cum dormitam, se cuibãri pripit
ªi moale o rochiþã agitatã
În noaptea-aceea fãrã de sfârºit.
Mã-nghesuiau parfumul din cercel
ªi coapsele cu flori de câmp în poalã,
Când bravul tren pe ºine de oþel
Fugea ºi zdrãngãnea fãrã greºealã
De-i scãpãrau solar metalele.
Ea-mi pipãia sudoarea sub cãmaºã,
Furiº mototolindu-mi þoalele
Cu deºuchere finã, de borfaºã,
Eu mã lãsam de-a-ntregul cotropit
De-o buimãcealã-a dracu’ de poznaºã
În noaptea-aceea fãrã de sfârºit.