Foto : ION CUCU - Revista HELIS

74
BALADIERUL
BALADIERUL 75
(55)
(56)
S
S ã cad învins pe-o masã cu ºampanii,
Prea-s vremi de zloatã-amarã ºi angoasã,
De sã mã-ncui de desperare-n casã
ªi-atât, sã-mi numãr de-unul singur anii.
Johann Sebastian ar fi mai bine
Sã-mi cânte ºi descânte o cantatã,
Acum sã mã încred, ori niciodatã,
Într-un eden de orgi ºi clavecine.
Din ceru-abject de negru sã coboare
Celest spre-odaia mea o strãlucire,
O binecuvântare peste fire,
O-nseninatã binecuvântare...
Pândind spre-afarã, sã-mi îmboboceascã
În obosealã-o stea dumnezeiascã.
J
J erpeliturã de-arbore peltic,
Oricât ºi-ar da silinþele bãtrânul
C-un fel de bulgãri de-i aduni cu sânul,
Nu-l cãftãneºte fapta cu nimic.
La umbra somtuoasã-a unui fag,
Cu cât mai vie ºi monumentalã,
Cu-atât mã simt ca într-o catedralã,
Din sfinte cãrþi citind cu mare drag.
Nesãþios pãianjen vegetal,
Pãdurea de stejar mã-acapareazã
ªi, excitându-mi trândãvii de-amiazã,
Cu-otravã mã devorã într-un hal:
Aici rãcoarea fastã, în putere,
Nu-i sãrãcia unui cort cu mere....