Foto : ION CUCU - Revista HELIS

144
BALADIERUL
BALADIERUL 145
În stânga, pãtimaºe galantare
Cu pietre preþioase-oftând la piept
S-or clãtina pe lipsa de picioare
ªi ne-or momi c-un ecuson inept,
O faþã distilând blând universul,
Dar tragic tulburându-l cu reversul.
Împovãraþi de-atâta gentileþe
ªi bunãtãþi într-un bagaj baroc,
Am da la schimb izvoare de tristeþe
Pe-un pumn de stele, dacã-avem noroc.
Apoi, în seara cât mai inimoasã,
Cu vitejie ne-om întoarce-acasã
Prea încãrcaþi de daruri ºi-uluire,
Unde ne-aºteaptã în acelaºi loc
Un pat încoronat pentru-o-ntâlnire
C-un pumn de stele, dacã-avem noroc!...”
(CXXI)
BALADA PRIMEJDIOSULUI SUPLICIU
ÎN SWING-UL SAXOFONULUI DE JAZZ
C
Când urlã valuri printre stânci sãrate
ªi saramura fierbe într-un tuci,
Zvârlind pe þãrmuri zeamã de lãptuci,
Ne rãsfãþãm, de lene-ntinºi pe spate,
Cu oboseala zilei în papuci
ªi poezia nopþii în carate:
Minunea de la Cana Galileii
Preschimbã universul în bordel
ªi-asediatã într-un pat rebel
Pupa-þi-aº, fato, ce-ai mai scump, cerceii!
Iar trupul tãu nebun de aºteptare,
Cu-obrãznicia unui rut fatal
M-absoarbe în infern ºi carnaval,
C-aºa-i pârjolul, infinit de mare,
Ba chiar, pe bune, providenþial
Dintr-o aceeaºi cosmicã-ntâmplare:
Acum, ºtiind ce-þi furã derbedeii,
Bijuteria dulce, cu dichis,
Cam unde-ascunzi intrarea-n paradis,
Pupa-þi-aº, fato, ce-ai mai scump, cerceii!