Foto : ION CUCU - Revista HELIS

268
BALADIERUL
BALADIERUL 269
Ori nu cumva îmi joci vreo boroboaþã?
Primejdioase degetele tale
Rebel sticlindu-ºi oja ºugubeaþã,
Fac legea junglei printre portocale,
Cãci, iatã,-mi dãrui una ruptã-n douã,
Cu miez aprins ºi inundatã-n rouã
ªi-aºa cârlionþatã,-ncât, deodatã,
Îi devastez pânã-n rãrunchi misterul
Stelar de flacãrã extaziatã,
Când peste somnoroºi vibreazã cerul!...
Jaru-a murit de mult ºi-ºi camufleazã
Ciºmeaua de rãºinã sperioasã.
Sub funii de-usturoi cu toþi cãþeii
Legaþi la bot, acolo-i efemerul
Cuib rustic sã-l rãstoarne derbedeii,
Când peste somnoroºi vibreazã cerul!...
(CCXXXIII)
BALADA CU FALNICUL COCOª DE CUPÃ
ªI BOCITOARELE ÎN MARE DOLIU
P
Pe vremuri, într-un car umplut cu flori,
Se hârjonea de-a buºilea cu fete,
Sub lunã linã, dupã cântãtori,
Sulfinã, busuioc ºi margarete.
Mult mai târziu, când revenea la vilã
ªi cobora din Lancia virilã,
κi îmbãia-n ºampanii scumpe soaþa,
Apoi, în bucuria de-a sãrutul
ªi zbenguitul pânã dimineaþa,
Cine-i de vinã i se spune mutu’.
Când Moº Cocoº bãtu pe ani optzeci,
Primi trofeu o nouã limuzinã.
Þinea-n ogradã, lângã stupi, dovleci,
Ochioasã-n fustã scurtã, o vecinã.
E-o bãnuialã, dar nici baba n-are
De la vlãdica binecuvântare
De-a plãmãdi bisericii prescurã,
Cã la tustrei pãcatul li-i avutul:
Prin zvonuri, ºuºoteli din gurã-n gurã,
Cine-i de vinã i se spune mutu’.