Co-Laborator 105(Th. Stamati);– acţept – accept, „primireaunei cambii, unui vecsel tras asupracuiva să-i răspundă preţul” (idem);– asoţiaţie – asociaţie, „însoţirela o întreprindere, unire întovărăşie” (idem);– comerţial – comercial,„neguţitoresc” (idem);– ţertificat – certificat, „adeverinţă,mărturie” (idem);– comerciu – comerţiu, „negoţ”etc. (idem, ibidem).Aşadar, „neologismele carene veniseră prin intermediul ruseicapătă după 1856 un aspect foneticsau structural identic sau asemănătorcu cel din limba latină” [6, 647].În scrierile sale economice,I. Ghica întrebuinţează mai mulţitermeni neologici, cum ar fi: anuitate,agios, bancă, bilet la ordin,cash, cec, conosament, gir, poliţă,scont, warant etc.M. Eminescu, vorbind despreconstituirea colectivităţilor, „demonstreazăcă oamenii exprimă eul lor,singuri sunt un produs al timpului încare trăiesc şi activează – expresiuneatimpului său”. Deci istoriaomenirii e privită de M. Eminescuca istorie a economiei, adică amodului de gospodărire a societăţiiumane cu ierarhia verticală,exprimată prin „forme sociale detrai şi de producţie” [8, 105]. Astfel,referindu-se la ideea de „a conduce,a administra”, M. Eminescu spune:„…ce lucru gingaş e administraţiaşi cât e de necesar ca un subprefectsă ştie atâta carte, cât şi unprofesor de administraţie şi deeconomie politică…şi, pe lângăaceasta, trebuie şi o deprindere culocul în care trăieşte, pentru a şti săaplice ce ştie” [2, 26].Meditând asupra problemeloreconomico-administrative, M.Eminescu a apelat la un şir determeni, cum ar fi: personalitate,om-personalitate, scop etc. Acestelexeme se încadrează perfectîn terminologia managementuluicontemporan, dat fiind faptul căprocesele de muncă desfăşurateîn cadrul organizaţiilor solicită conducătorilor,personalului antrenatînsuşiri diferenţiate, în funcţie decomplexitatea activităţilor. Una dincalităţile de bază ale manageriloreste personalitatea, termen definitde M. Eminescu drept „expresie aunor lucruri, care există numai înOm… şi cari nu există în natură”[1, 469]. Prin termenul şi noţiuneascop M. Eminescu „leagă într-unsingur nod economia, energia naturalăşi umană” [8, 143].Manuscrisele nr. 2257, 2264,2270 conţin cele mai importantecategorii economice, definiţii exprimatede M. Eminescu prin termenii:balanţă economică, capitalde bani, comerţ intern şi comerţextern (numit la M. Eminescu şicomerţ înăuntru ţării şi, respectiv,comerţ în afara ţării), export,import, liberalism, liberalizarea preţurilor, muncă productivă,operaţii barter, proprietate, protecţionism,protejarea producătorilor,teoria costurilor, valoaremuncăetc.M. Eminescu defineşte economiadrept „dreaptă cumpănireîntre foloasele aduse de cutare şisacrificiile făcute pentru ea” [1, 467],iar proprietatea ca „o realizarematerială a procesului de muncă”(idem, ibidem).
106M. Eminescu nu este economist,nu s-a impus prin originalitateagândirii economice, dar a fost totuşi„capabil să înţeleagă concepteleeconomice ale lui Smith, Ricardo,Mill şi, uneori, să le poată feri deunele rătăciri ale altor economiştimai minori” [8, 156].Graţie erudiţiei sale vaste,M. Eminescu îmbogăţeşte limbaliterară a secolului al XIX-lea cunumeroase neologisme, cu termenide specialitate: arbitraj, cesiune,deficit, excedent, hausse, încasso,operaţii de comerţ, operaţiide speculă etc. De exemplu: …Vom spune că există două soiuride operaţii de bursă: operaţii decomerţ şi operaţii de speculă [3,467]. Creditul produce haussela bursă (ibidem, 467); Incasso,plata cupoanelor lor de dobânzi şidividente şi alte mandate (ibidem,468).În lucrările sale poetul utilizeazăatât termeni în limba dincare îi împrumută: en gros, endetail, hausse etc., de exemplu:…cumpărare de acţii sau de titlurien gros şi specularea lor la bursăen detail [3, 473]. Creditul producehausse la bursă (ibidem, 467), câtşi termeni împrumutaţi din sursapopulară: prisos, scăzământ, folosetc., de exemplu: Alege o hârtiediscreditată, pentru ca mai târziucând se suie cursul s-o vânză (ibidem,468); Prisoasele economiilorindividuale… [2, 29]; Operaţiile lorconstă în scontarea… legilor cu unscăzământ… [1, 251]; Econiomia,adică dreapta cumpătare între foloaseleaduse de cutare cheltuialăşi sacrificiile făcute pentru ea [1,467].limba RomânăAşadar, în prima jumătatea secolului al XIX-lea se observătendinţa de îmbogăţire a limbiiliterare şi, respectiv, a sistemelorterminologice cu neologisme. Seintensifică procesul de cultivare alimbii şi se stabilesc formele adecvateale termenilor.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE1. Eminescu, M., Opere, vol. IX,Bucureşti, 1980.2. Eminescu, M., Opere, vol. X,Bucureşti, 1989.3. Eminescu, M., Opere, vol. XII,Bucureşti, 1985.4. Eremia, A., Destinul cuvintelor,Chişinău, 1989.5. Ghica, I., Convorbiri economice,Bucureşti, 1940.6. Ivănescu, Gh., Istoria limbiiromâne, Iaşi, 1980.7. Şerban, E., Observaţii asupralexicului unor documente de la 1848// Contribuţii la istoria limbii româneliterare în secolul al XIX-lea, Bucureşti,1958, vol. II, p. 129.8. Ustian, I., Omul produce scopuri,Chişinău, 2000.ABREVIERI UTILIZATEARM-48 – Anul revoluţionar1848, în Moldova, vol. I, Bucureşti,1958.AR-48 – Anul 1848 în principateleromâne, vol. I-IV, Bucureşti, 1902-1906.
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138: 136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna