Ştiinţă şi filozofie 39şi superioare. Viaţa este perfectăpeste tot; ea este aceeaşi în cerculcel mai mic ca şi în cel mai mare.Orice organism, chiar cel mai puţinevoluat, nu este numai adaptat întrunsens vag (angepasst) la mediulsău ambiant, dar cu totul potrivit(eingepasst) acestuia. Conformstructurii lui anatomice, el posedăun anumit Merknetz şi un anumitWirknetz – un sistem receptor şiun sistem efector. Fără cooperareaşi echilibrul acestor două sisteme,organismul nu ar putea supravieţui.Sistemul receptor prin care o speciebiologică primeşte stimuli din afarăşi sistemul efector prin care reacţioneazăla ei sunt, în toate cazurile,strâns îmbinate. Ele sunt verigi aleunuia şi aceluiaşi lanţ descris decătre Uexküll ca cercul funcţional(Funktionskreis) al animalului. 1 Nupot intra aici în discutarea principiilorbiologice ale lui Uexküll. M-amreferit doar la conceptele şi terminologialui pentru a pune o problemăgenerală. Este posibilă folosireaschemei propuse de Uexküll pentrudescrierea şi caracterizarea lumiiumane? Evident, această lume nuface nici un fel de excepţie de laacele legi biologice care guverneazăviaţa tuturor celorlalte organisme.Totuşi în lumea umană aflămo caracteristică nouă care pare săfie semnul distinctiv al vieţii umane.Cercul funcţional al omului este nunumai extins din punct de vederecantitativ; el a suferit de asemeneao schimbare calitativă. Omul a descoperit,cum se spune, o metodănouă pentru a se adapta la mediulsău ambiant. Între sistemul receptorşi cel efector, care se găsesc latoate speciile animale, aflăm la omo a treia verigă pe care o putem descrieca sistemul simbolic. Aceastănouă achiziţie transformă întreagaviaţă omenească. Comparat cu alteanimale, omul trăieşte nu numaiîntr-o realitate mai cuprinzătoare;el trăieşte, pentru a spune aşa,într-o nouă dimensiune a realităţii.Există o diferenţă clară între reacţiileorganice şi răspunsurile umane.În primul caz, este dat un răspunsdirect şi imediat la un stimul extern;în al doilea caz, răspunsul esteamânat. El este întrerupt şi întârziatprintr-un lent şi complicat proces degândire. La prima privire, o astfelde amânare poate părea un câştigdestul de îndoielnic. Mulţi filozofi auavertizat împotriva acestui pretinsprogres. „L’homme qui médite”,spune Rousseau, „est un animaldepravé”: depăşirea graniţelor vieţiiorganice nu este o ameliorare, ci odeteriorare a naturii umane.Şi totuşi nu există nici un remediucontra acestei răsturnări aordinii naturale. Omul nu se poatesustrage propriei împliniri. El nupoate decât să adopte condiţiilepropriei vieţi. Omul nu mai trăieşteîntr-un univers pur fizic, el trăieşteîntr-un univers simbolic. <strong>Limba</strong>jul,mitul, arta şi religia sunt părţi aleacestui univers. Ele sunt firele diferitecare ţes reţeaua simbolică,ţesătura încâlcită a experienţeiumane. Întregul progres uman îngândire şi experienţă speculeazăasupra acestei reţele şi o întăreşte.Omul nu mai înfruntă realitateaîn mod nemijlocit; el nu o poatevedea, cum se spune, faţă în faţă.Realitatea fizică pare să se retragăîn măsura în care avansează activitateasimbolică a omului. În loc săaibă de a face cu lucrurile înseşi,omul conversează, într-un sens, înmod constant cu sine însuşi. El s-aînchis în aşa fel în forme lingvistice,
38imagini artistice, simboluri miticesau rituri religioase, încât nu poatevedea sau cunoaşte nimic decâtprin interpunerea acestui mediuartificial. Situaţia lui este aceeaşiîn sfera teoretică şi în cea practică.Chiar şi aici, omul nu trăieşte într-olume de fapte brute sau conformnevoilor şi dorinţelor lui imediate. Eltrăieşte mai curând în mijlocul unoremoţii imaginare, în speranţe şi temeri,în iluzii şi deziluzii, în fanteziileşi visurile sale. „Ceea ce îl tulburăşi îl nelinişteşte pe om”, spuneaEpictet, „nu sunt lucrurile, ci opiniileşi închipuirile despre lucruri.”Din punctul de vedere la caream ajuns, trebuie să corectăm şisă lărgim definiţia clasică a omului.În pofida tuturor eforturilor iraţionalismuluimodern, această definiţiea omului ca un animal rationalenu şi-a pierdut forţa. Raţionalitateaeste, într-adevăr, o trăsătură inerentătuturor activităţilor umane.Mitologia însăşi nu este o masăbrută de superstiţii sau deziluziivulgare. Ea nu este pur şi simpluhaotică, întrucât posedă o formăsistematică sau conceptuală. 2 Dar,pe de altă parte, ar fi imposibil decaracterizat structura mitului ca fiindraţională. <strong>Limba</strong>jul a fost identificatadeseori cu raţiunea sau cu adevăratulizvor al raţiunii. Dar este uşorde văzut că această definiţie nureuşeşte să acopere întregul domeniu.Ea este o pars pro toto; ea neoferă o parte pentru întreg. Pentrucă alături de limbajul conceptualexistă un limbaj emoţional; alăturide limbajul logic sau ştiinţific existăun limbaj al imaginaţiei poetice. Laorigine limbajul nu exprimă gândurisau idei, ci sentimente şi emoţii. Şilimba Românăchiar o religie „în limitele raţiuniipure”, cum a fost concepută şi elaboratăde către Kant, nu este maimult decât o simplă abstracţie. Eaexprimă doar forma ideală, umbraa ceea ce este o viaţă religioasăveritabilă şi concretă. Marii gânditoricare au definit omul ca un animalrationale nu au fost empirişti şi nicinu au intenţionat vreodată să dea oexplicaţie empirică a naturii umane.Prin această definiţie ei exprimaumai curând un imperativ moral fundamental.Raţiunea este un termenfoarte nepotrivit pentru a înţelegeformele vieţii culturale a omului întoată bogăţia şi varietatea lor. Dartoate aceste forme sunt forme simbolice.De aceea, în locul definiriiomului ca animal rationale, ar trebuisă-l definim ca animal symbolicum.Prin aceasta putem desemna diferenţalui specifică şi putem înţelegenoua cale deschisă omului – caleaspre civilizaţie.NOTE1Vezi Johannes von Uexküll,Theoretische Biologie (ed. a 2-a, Berlin,1938); Umwelt und Innenwelt der Tiere(1909; ed. a 2-a, Berlin, 1921).2Vezi Cassirer, Die Begriffsformim mythischen Denken (Leipzig, 1921).Traducere deConstantin COŞMAN
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna