Analize şi sinteze 15(ungurii, secuii) şi de colonişti(saşii, şvabii). Însă în 1918, cânds-au unit cu Patria Mamă, româniitransilvăneni puteau să scrie şi săcitească, aveau o identitate, ştiaucine sunt şi de unde se trag, ba îiînvăţaseră carte şi conştiinţă desine pe Românii din Principateletotuşi libere.Prin comparaţie: sub ruşi,numai în 106 ani, basarabenii aufost striviţi, analfabetizaţi, deznaţionalizaţi,dezidentizaţi.”Întrebarea firească ce decurgedin această contrapunere de situaţiivizează direct firea, caracterul basarabeanului:„Să fi fost moldovenii dintrePrut şi Nistru mai puţin bravi? maiinerţi? mai înclinaţi spre supuşeniedecât transilvănenii?” (Basarabia,Viaţa Basarabiei, nr. 2, 2002, p. 53).Autorul aduce argumente istoriceşi literare ce contrazic o astfel deperspectivă.Conştiinţa de sine şi toatedrumurile spinoase pe care le-aparcurs intelectualul din arealulromânesc, atingând cotele cele maitragice în spaţiul pruto-nistrean, îndecursul a mai bine de jumătatede secol, constituie materialulromanelor sale, începând cu Dincalidor şi terminând cu cel mai recentapărut – Basarabia (Bucureşti,2002). În Arta refugii, bunăoară,la un moment dat, personajele,care nu sunt altele decât părinţiiautorului, precum şi alţi intelectualibasarabeni refugiaţi în localitateaGusu (nu departe de Sibiu), discutădespre portul naţional sau„costumul naţional”, cum îi spunemama autorului, care în Basarabias-a pierdut: „Din cauza invaziilor,zice mama. Aici, la munte, totulse păstrează mai bine, năvălitoriiau intrat rar şi n-au rămas. Dar înBasarabia noastră numai cine n-avrut n-a năvălit…”. Trecând de la„costumul naţional” la muzică, discuţiase desfăşoară în felul următor:„Avem şi noi cântece frumoase, zicetata, dar nu ne putem compara cuardelenii. Cântecele noastre de jale îţirup inima – de jale, dar nu ştiu cum,parcă sunt prea jălalnice…”. Mama,la rândul ei, observă că „doinele lor(ale ardelenilor – A.B.) seamănă cuportul… Parcă ar fi şi ele în alb şinegru… au un fel de demnitate întristeţe… O reţinere în jale… Doinelelor nu bocesc, ca ale noastre”(p. 94-95). De menţionat că MartaPetreu susţine, în prefaţa romanuluiArta refugii, că „opera lui PaulGoma se naşte dintr-un imperativetic bine înrădăcinat în biografiasa, şi anume, din interdicţia de auita şi de a tăcea tragediile, fie eletrăite, fie doar asumate”. Autoareaclujeană citeşte printre rândurileprozei scriitorului „etica unei fiinţegrav traumatizate de istorie, a uneifiinţe care s-a pomenit a fi mereu incomodăşi de prisos” [8, p. 6]. Iată şiautoportretul pe care şi-l schiţeazăînsuşi autorul „Culorii curcubeului77 (Cutremurul oamenilor)”: „Ceeşti tu, Paul Goma? Eşti disident?Opozant? Comunist, fascist? Anarhosindicalist,liberschimbist? Eştide dreapta, de stânga? De centrutrei-sferturi-spre-nord-est-faţă-desud-est?Ce eşti?… Întâmplătorsunt scriitor. Prin structură, prineducaţie, formaţie, întâmplătorgândesc, acţionez potrivit unui codmoral… Am învăţat, acasă, să fiupentru bine şi împotriva răului –orice culoare ar avea, indiferentdacă poartă în frunte svastică ori
20seceră-şi-ciocan”. De altfel, acelaşilucru îl susţine autorul şi înJurnal de viaţă lungă: „Chiar aşa:ce-oi fi vrând de la ceilalţi (fireşte,vorbesc numai de scriitori şi numaide oameni buni)? Să facă ceea cefac eu, adică să trântească în faţă«adevăruri» de care nimeni nu arenevoie, ba dimpotrivă: sunt jenante,dacă nu de-a dreptul rău-făcătoare?Bine-bine, dar un asemenea om(«ideal», pentru mine) ar fi trebuitsă treacă prin vămile prin care amtrecut eu; hai să le mai enumăr odată: năvala ruşilor în Basarabia;ridicarea tatei; războiul peste noi;refugiul, primirea… frăţească; fugaprin păduri; prinderea; lagărul dela Sighişoara; libertatea provizoriedintre aprilie 1945 şi martie 1953(moartea lui Stalin), când am fost...aproape siguri că nu ne mai «repatriază»;apoi arestarea; apoi domiciliulobligatoriu; apoi agonia mamei,moartea tatei; apoi sărăcia cumplitămaterială; apoi încontrarea pe faţăcu sistemul (nu cu cenzura, nu cupartidul, nici doar cu Securitatea,ci cu sistemul); tratamentul aplicatde «colegi» pe când eram izolat şiinterzis; pe când eram asaltat deceilalţi, dar evitat ca ciuma de scriitori;în fine, exilul; în fine, exilul total;acesta: exilul total nu este acela încare nu mai ai nici măcar speranţacă vei «reintra» vreodată în ţară;exilul total este acesta: când rămâifără nici un prieten (adevărat)” (p.78-79).limba RomânăConsecinţa rememorării peripluluieste apatia faţă de literaturaconcepută ca artă, ca artefact:„Nu mai am chef să scriu. Darscriu. Fiindcă ştiu: atâta timp câtscriu, mai respir, mai trăiesc. Laurma urmei, scrisul meu, acesta,rezultatul, nu are rost pentru alţii,eventualii cititori (sau nu în primulrând); scrisul acesta este răsuflarea,încă bătaia inimii – după ce sufletula murit” (Arta refugii, p. 85).REFERINŢE BIBLIOGRAFICE1. Anghelescu, Mircea, Cămaşalui Nessus, Editura Cartea Românească,Bucureşti, 2000.2. Alexandrescu, Sorin, Identitateîn ruptură, Bucureşti, 2000.3. Breban, Nicolae, revista Contemporanul,idee europeană, nr. 5, mai2003.4. Goma, Paul, Soldatul câinelui,Bucureşti, Humanitas, 1991.5. Goma, Paul, Basarabia, roman,Viaţa Basarabiei, nr. 1, 2002.6. Idem.7. Ion Negoiţescu, Dialog, Bucureşti,1986.
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76:
74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78:
76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80:
76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna