Analize şi sinteze 7al omului (post)modern?” (Interviulcitat – Dacia literară).În ce-l priveşte, „critica româneascăactuală (citim în Contrapunct,1996, decembrie), cu câtevaexcepţii onorabile, incapabilă, princultură şi prost gust, să se ridicepână la înţelegerea cărţilor” sale,îl înfurie. Pentru tipar, el anunţa„versiunea originară a cvartetului«La Baaad» (2500 de pagini)” şi o„antologie a celor 100 de capodoperepoetice pe care consideră căle-a scris acum: cartea va fi editatăîntr-o ediţie de lux, ilustrată de poetaşi pictoriţa Daciela Rotaru şi desculptorul Marian Gheorghe”.S-au formulat despre operelelui Cezar Ivănescu termeni ca „labirintic”,„paradoxal”, „manierism”;nu de puţine ori poetul fusese negatradical, în totul. S-au invocat afinităţiori coincidenţe cu François Villon,cu Jules Richepin şi Paul Laforgue,cu Apollinaire şi Paul Fort, cuFrancis Carco, cu Alfred Jarry, cuAntonin Artaud şi Henri Michaux, cuCharles Cros, cu Rilke, cu Klaubundşi Brecht ori cu Okudjava. Enumerareanu e completă, lipsind Bacovia,Miron Radu Paraschivescu şi alţii.Nicicând ajuns la unitateinterioară, bântuit de nelinişti(apăsătoare psihic, fecunde în plancreativ), introvertit şi clocotitor,admirator al armoniilor antice şimoderne, în poetul Baaad-ului setopesc iluminări şi enigme, accentede superbie şi pâlpâiri de asceză,enstaza şi ekstaza. Niciodată stărineutre, plate! Poezie de circularităţi,spectacol de lumini şi umbre, detipic şi atipic; lui De profundis şiumilităţilor li se suprapun înălţărisubite cu suport metafizic în aşteptare.Moartea, cuvânt-temă, ofixaţiune, nu exclude angelismul,nici „levitaţia” în lumină vie; în pofidarefrenelor tragice, nici o notămacabră! Scepticismul lui CezarIvănescu subţiindu-se, sfârşeşteîntr-un cânt despovărător. O frazăesenţială din Jeu d’amour (Melodie-a-infinirii)rezumă crezul unuicreator harismatic:Ce eu nu ştiu, ce tu nu ştii.Acela. Versul ştie.Incomod, polemic şi dezinvolt,neliniştitul Cezar Ivănescu e poet demărimea întâi, unul dintre cei maivaloroşi ai acestor ani.
14Ana BANTOŞPAUL GOMA:REALITATEACA DOCUMENTLiteratura exilului românescdin secolul al XX-lea şi-a afirmatvaloarea datorită scriitorilor EugenIonescu, Emil Cioran, Vintilă Horia,Mircea Eliade, Petru Dumitriu, BujorNedelcovici, Mihai Ursachi, Ion Caraion,Dorin Tudoran, în ţări precumsunt Franţa, Statele Unite ale Americii,Germania. Astăzi, după cumafirmă şi cercetătorul literar MirceaAnghelescu, numeroasele problemede literatură nu pot fi abordatefără a menţiona numele mai multorautori prestigioşi care şi-au scrisopera, în întregime sau parţial, înafara hotarelor ţării de origine. Nuse poate discuta despre istoria religiilorfără a ţine seama de MirceaEliade, despre postmodernism şiavangardă – fără a menţiona numelelui Matei Călinescu, desprebarocul european sau despre IonBarbu şi Vasile Alecsandri – fără aaminti numele lui Alexandru Ciorănescuetc. [1, p. 9]. Un loc aparteîn diaspora literară românească îirevine, fără doar şi poate, lui PaulGoma, scriitorul considerat „unSoljeniţân al românilor”.În general, destinul literaturiiromâneşti din perioada postbelicăse află în strânsă legătură cudestinul intelectualităţii din aceeaşiperioadă, pe seama căreia se aflăfenomene dintre cele mai controversate.De precizat că, după cummenţionează şi Sorin Alexandrescu,limba Română„nu orice scriitor este un intelectualîn sensul propriu al cuvântului,pe care îl ştim de la Zola şi de laintelighenţia rusă, după cum nuorice inginer competent este unintelectual, ci numai acela care seangajează în societate”. Autorul volumuluiIdentitate în ruptură faceurmătoarea observaţie: „Româniaa avut din acest punct de vederepuţini disidenţi: în trenul lui Gomas-au urcat doar Ionel Vianu şi IonNegoiţescu, în acela al lui DorinTudoran – nimeni…” [1, p. 58].Paul Goma, scriitorul „egalatîn disidenţa sa activă şi curajoasădoar de un Ţepeneag”, cunoscutatât pentru numeroasele sale romane*,cât şi pentru „marele săucapital moral şi istoric”, după cum îl* A publicat volumele: Camera dealături (în limba română – 1968); Ostinato(în germană şi franceză – 1971,olandeză – 1974); Uşa noastră cea detoate zilele (germană şi franceză – 1972);Gherla (franceză – 1976, suedeză –1978, română – 1990); În cerc (franceză –1977); Garda inversă (franceză – 1979);Culorile curcubeului (franceză – 1981,olandeză – 1980, română – 1990); Patimiledupă Piteşti (franceză – 1981,germană – 1984, olandeză – 1985,română – 1990); Chasse – croise (franceză– 1983, trad. în română: Soldatulcâinelui – 1991); (ed. franceză – 1986,română – 1993); Din calidor (franceză –1987, română – 1989, 1995); Arta refugii(franceză – 1990, română – 1991, 1995la Editura Basarabia din Chişinău); Astra(franceză şi română – 1992); Sabina(română şi franceză – 1993); Adameva(1995); Amnezia la români (Litera –1995); Scrisori întredeschise – singurîmpotriva lor (1995); Justa (1995);Jurnal (în 4 vol., 1997); Garda inversă(1997); Altina – grădina scufundată,Editura Cartier, Chişinău, 1998; Jurnalulunui jurnal (1998); Scrisori (2000);Basarabia, Editura Flux, Chişinău, 2003.
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66:
64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76:
74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78:
76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80:
76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna