PDF - Limba Romana

Analize şi sinteze 21simţi fără reţineri” şi care nu maiare nimic din rezerva faţă de detaliulpersonal al anticilor. Se deschide,astfel, drum către sensul actual altermenului, care presupune din parteascriitorului autentic o sinceritateabsolută. În tendinţa de a pune învaloare omul, Renaşterea cautăpretutindeni existenţe singulare,descoperind, odată cu ele, autoanaliza.Un veritabil program autobiograficapare în Viaţa lui BenvenutoCellini, scrisă de el însuşi (Vita diBenvenuto Cellini scritta da luimedesimo), realizată între 1558 şi1566. Lucrarea „clocoteşte de forţăşi de viaţă interioară”, avea să notezede Sanctis, în Istoria literaturiiitaliene (Storia della letteraturaitaliana). Ilustrul sculptor florentinmărturiseşte că vrea să-şi „povesteascăsingur viaţa, cinstit şi fărăascunzişuri”, fără discursuri introductive,de unde şi spontaneitateascriiturii, savoarea, sinceritatea şiautenticitatea ei. Oricât ar păreade paradoxal, modernul Apollinairenu va formula altfel aceastăidee în Pictorii cubişti – Meditaţiiestetice (Les peintres cubistes –Méditations esthétiques, 1913):„Îmi plac operele de artă autentice,acelea care au fost concepute desuflete deloc prefăcute”, şi careşi-au păstrat „deplina lor puritateşi originalitate nativă, nealterată”.În consecinţă, a fi natural devineo normă estetică fundamentală cerespinge orice falsificare, imposturăsau disimulare, întrucât autenticitateaeste un dat, o calitate naturalăcare trebuie conservată. Încă laMontaigne se poate observa, înacelaşi preambul la Eseuri, căautoportretul integral era gândit înconformitate cu „primele legi alenaturii”. Secolul al XVIII-lea va fidominat, în mod exclusiv, de principiul„naturii” organice, elementare,a cărei abordare estetică nu puteafi decât una singură: naturală, fidelăsinelui propriu.BIBLIOGRAFIE1. Alexandru Săndulescu, Dicţionarde termeni literari, Bucureşti,Editura Academiei, 1976.2. Constantin Micu, Itinerariu înabsolut, în „Meşterul Manole”, nr. 4-7,1940.3. Eugen Ionescu, Nu, Bucureşti,Editura Humanitas, 1991.4. Montaigne, Eseuri, vol. I, trad.de Mirela Seulescu, Bucureşti, EdituraŞtiinţifică, 1984.5. Salvatore Battaglia, Mitografiapersonajului, trad. de Alexandru George,Bucureşti, Editura Univers, 1976.6. Ernst Cassirer, Criza cunoaşteriide către sine a omului, în Eseudespre om, Bucureşti, Editura Humanitas,1994.7. Aristotel, Metafizica, cartea I,Bucureşti, Editura Academiei, 1965,p. 49.