Profil 125mele şi am donat pentru diversebiblioteci un număr însemnat deexemplare. Trebuie să vă spun, lamodul cel mai sincer, că în Basarabia,la Chişinău mai ales, m-amsimţit între prieteni, parcă eram lamine acasă. Nu pot să uit ospitalitateabasarabeană, spiritul frăţescîn relaţiile reciproce şi, de ce nu,conştiinţa apartenenţei la spaţiul şila cultura românească.Am primit la Vatra Dorneinumeroşi oaspeţi de pe pământulBasarabiei. Primari, cadre didacticeşi studenţi, scriitori şi oamenide ştiinţă şi cultură, jurnalişti ş.a.au sosit la Vatra Dornei pentruschimburi de experienţă sau înscopul cunoaşterii particularităţilor,deloc puţine, din această partea ţării. Ne-am străduit să fim totatât de ospitalieri şi să le oferimposibilitatea să intre în contact curealităţile Dornelor.În calitate de membru alColegiului de redacţie al revistei<strong>Limba</strong> Română din Chişinău, unadintre cele mai prestigioase din totspaţiul locuit de români, m-am străduitsă public materiale care au avutca scop informarea cititorilor despreceea ce înseamnă cunoaştereaadevărului despre satul românescdin Dorne. La Chişinău am cunoscutfruntaşi ai culturii basarabene,am întâlnit savanţi cu care am avutinteresante discuţii pe diverse teme,am cercetat în arhivele statului şim-am împrietenit cu oameni deseamă, prietenie care s-a dovedit afi statornică şi deosebit de beneficăpentru slujirea cauzei româneşti.Ţelurile comune, care au guvernatşi guvernează prietenia dintre noi,explică, cred eu, durabilitatea şisentimentele de condescendenţădespre care vorbiţi Dvs.– Cum vedeţi în contextulintegrării europene perspectivarelaţiilor dintre cele două maluriale Prutului?– La întrebarea Dvs. răspunsuleste scurt şi simplu : Vor fi aceleaşirelaţii frăţeşti care se cuvin a fistatornicite între fiii aceluiaşi neam.Integrarea europeană nu înseamnăobturarea unor relaţii fireşti, dincontră.În pragul sărbătorilor de iarnăfiind, vă rog să-mi permiteţi sătransmit tuturor cititorilor revisteiurarea de Sărbători fericite! şi tradiţionalulLa mulţi ani!Noiembrie, 2004Chişinău – Vatra Dornei
126limba RomânăIon CIOCANUCu creionulîn mână...Alcătuită din tablete la primavedere simple, în care autorul explicăpe scurt sensul, ortografierea,alteori – şi efectul unor cuvinte oriexpresii româneşti, cartea <strong>Limba</strong>noastră-i o comoară îl recomandăpe I. Al. Barbu din Braşov ca pe uncultivator asiduu, pe alocuri – subtil,al limbii române. Apărută la EdituraOrientul Latin în 2004, ea trebuiecitită de cele mai diferite categoriide cetăţeni. Autorul nu constatănumai o seamă de greşeli de sens,de ortografiere, de potrivire sau denepotrivire a cuvintelor în diferitecontexte, dar meditează şi asupramecanismului naşterii acestora,face incursiuni pertinente în istoriacuvântului / expresiei (origine, evoluţie,arie de răspândire), propunesoluţii concrete, bine argumentate,unele – ingenios formulate, decilesne memorabile – de evitare agreşelilor luate în dezbatere. Cartease lasă parcursă cu uşurinţă,graţie stilului de conversaţie liberăcu destinatarul ei, ironiei şi umoruluicare nu-l părăsesc pe autor nici însituaţiile complicate, când – pentrua apăra un adevăr – se pomeneştenevoit să riposteze drastic academicianuluiAlexandru Graur sau – maides – autorilor de dicţionare explicative,inclusiv celor ai Dicţionaruluiexplicativ al limbii române,în cazul în care şi aceştia confundă„geanta” cu... „janta”.Deşi nu toate microeseuriledlui I. Al. Barbu sunt la fel de consistentesub aspect lingvistic, ca materialde gândire pentru doritorii de ase iniţia temeinic în etimologia, ortografiasau ortoepia cuvintelor şi expresiilorabordate, în carte nu suntpagini care n-ar prezenta interesori care nu s-ar preta unor cugetăriaprofundate asupra subiectelor luateîn discuţie. Parţial reluate, ideileşi exemplele (în Regimul lui «care»şi în Un simplu «pe», de pildă) nufac decât să ne întărească certitudineacompetenţei autorului înproblemele atinse. Subiectele carenu atestă vreo noutate (Şi totuşi,profesór, Dublarea unor sunete / litereîn limba română, Scrierea unorcuvinte separat şi împreună, A servi
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59:
Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61:
Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63:
Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66:
64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138: 136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna