Profil 123satisfacţie a fost când, la puţintimp după restaurare, în aceastăsală au fost găzduite reuniuni lanivel naţional, altele cu caracterinternaţional. În septembrie 1994,de exemplu, la Vatra Dornei a avutloc Simpozionul internaţional petema: <strong>Limba</strong> română – mijloc decomunicare. La această reuniuneau participat delegaţii din 16 ţăriale lumii. În primăvara anului 2004,tot în această sală, s-a desfăşurato importantă reuniune a ConsiliuluiMondial Român.La biblioteca municipiului aminstituţionalizat un fond documentar,unde se adună documentede interes major pentru istoriazonei. Valorificându-se informaţiileoferite de acest fond documentar,începând din anul 1995 s-aupus bazele redactării volumelordin monumentalul ciclu MemoriaDornelor.La Vatra Dornei a fost organizatăşi prima ediţie a Festivaluluide obiceiuri şi datini de Anul Nou.Nu pot să închei fără a aminti decursurile internaţionale de folclor,de răsunătoarele succese ale Ansambluluifolcloric „Dorna dorului”pe scenele din răsăritul şi apusulEuropei, de faptul că importante revistede cultură din România – Astra(Braşov), Ateneu (Bacău), Cronica(Iaşi) şi Tribuna (Cluj) – aveau rezervatepagini întregi pentru activitateade creaţie de la Vatra Dornei.– Întotdeauna aţi emanat optimism,echilibru, spirit tolerant,într-un cuvânt toate acestea ar însemnalinişte (aşa cum e şi satulşi în satul Dumneavoastră) – văîntreb însă cum, de unde, când auapărut în calea Dumneavoastrădetractorii, pe care, aşa cum ziceinspirat prof. Aspozia Lungulescu,i-aţi lăsat în urmă „acoperiţide hulă şi dispreţ”. De ce viaţa necrează atâtea obstacole în cale?!– Ca să răspund direct laîntrebarea Dvs. trebuie să fac precizareacă, atunci când, uneori cueforturi supraomeneşti, înregistramsuccese în viaţa şi activitatea meaau apărut şi detractorii. Studiile,doctoratul mai ales, au constituitmotive de mare invidie, uneori dinpartea celor care trebuiau să măîncurajeze şi să aprecieze efortulmeu. Apoi activitatea publicisticăşi cea de autor de carte s-a aflat,la rândul ei, sub tirul unor lovituri,după ei lovituri de graţie.Totdeauna am avut de parteamea oamenii cinstiţi, oamenii alecăror interese le serveam cu preţulunor mari sacrificii. În calitate deautor de carte am fost încurajat şisusţinut de mari personalităţi ale ştiinţeişi culturii naţionale. Ca dovadă,premiile conferite de prestigioaseinstituţii de cultură din ţară şi depeste hotare, ordinele şi medaliiledecernate de statul român. Ampornit întotdeauna de la crezul vieţiimele că, prin tot ce fac, trebuie sămiservesc ţara. Aşa că detractoriiau rămas în urmă acoperiţi de hulăşi dispreţ. N-am ştiut ce-i răzbunarea.Ca dovadă – câţiva dintredetractorii mei se află în paginilecărţilor editate de mine, prezentaţiobiectiv şi în cuvinte cât se poatede frumoase. Nu vă deconspir unsecret, ei sunt cunoscuţi bine decomunitatea umană în care trăiescşi îmi desfăşor activitatea.– Povestiţi-ne cea mai tulburătoareîntâmplare din viaţaDvs.– În viaţa mea am asistat lanumeroase întâmplări tulburătoare.Unele dintre ele mi-au marcat
124ireversibil viaţa. Cu permisiuneaDvs. o să punctez doar două. Nutrecuse mult timp de când fuseseminstalat primar în oraşul GuraHumorului. Eram considerat unuldintre cei mai tineri primari dinţară. Printre multe alte problememă confruntam cu o acută lipsăde spaţii pentru învăţământul preşcolar,pentru orfelinatul de fete şichiar pentru învăţământul generalobligatoriu.Zilnic tatonam posibilităţilede rezolvare a acestor problemeacute. Într-o seară târzie de la începutullunii decembrie, cu un ger deaproape –30 grade, eu, acasă fiind,luam cina alături de familie, veniseşi mama de la Şaru Dornei. Am fostîntrerupt brusc de un telefon nervosşi foarte insistent. De la celălaltcapăt al firului mi se spunea că peo stradă lăturalnică arde o casă şi,din incendiu, au fost scoşi trei copiimici; doi morţi şi unul, cel mijlociu,mai respira din când în când. M-amîmbrăcat repede, maşina sosisedeja.În faţa casei, a ceea ce mairămăsese din ea, zăceau întinşi pezăpadă în nefiinţă cei trei feciori aifamiliei crunt lovite de soartă. Masajelecu zăpadă şi respiraţia artificialănu dăduse nici un rezultat, eraumorţi. Oamenii din jur, primăria,colegii de serviciu ai părinţilor auiniţiat imediat acţiunea de strângerea fondurilor necesare înmormântăriişi refacerii casei. Nu mult dupăînmormântarea celor trei copii, altincendiu, izbucnit în condiţii similare:copiii, nesupravegheaţi, au datfoc la paiele de pe pat pentru a seîncălzi şi au curmat firul vieţii altordoi copii mici. Mama lor, auzinddespre tragedie, şi-a pierdut minţile,tatăl acestora murise într-unlimba Românăaccident. Aşa că organizarea funeraliilora căzut în sarcina primăriei.A fost o înmormântare organizatădupă tradiţia creştinească la careau participat mii de oameni, a fostuna dureroasă şi de neuitat.– Care a fost cea mai luminoasăzi din câte le-aţi trăit?– În primăvară au începutlucrările la clădirea unui complexpreşcolar cu 360 de locuri, celmai mare proiect din Româniaacelor timpuri. Combinatul Minier“Suceava” a finanţat lucrarea lainsistenţele motivate ale primăriei.În ordine, a început să se lucrezela clădirea orfelinatului, la creşa cu100 de locuri şi la clădirea şcoliigenerale cu 16 săli de clasă şilaboratoare. Zilele în care s-aupopulat cu copii au fost printrecele mai luminoase din viaţa mea.În contextul dat, s-a înfiinţat şicăminul cu program săptămânal.Păstrez scrisorile de mulţumire alecopiilor orfani şi ale părinţilor dinoraşul acelor timpuri.– Aveţi o atitudine apartefaţă de Basarabia şi faţă de basarabeni.Mulţi dintre intelectualiinoştri au fost primiţi cu ospitalitatedeosebită în Dorne. Aveţiprieteni de care vă leagă amintiride neuitat. Cum explicaţi acestsentiment de condescendenţăcare continuă ani şi ani?– Este adevărat, Basarabia şibasarabenii sunt de când mă ştiula inima mea. Am avut şansa săcunosc pe mulţi dintre intelectualiiBasarabiei. Primar la Vatra Dorneifiind, i-am avut ca oaspeţi pemulţi intelectuali din Basarabia. LaChişinău, la Călăraşi şi la Bălţi amparticipat la reuniuni de mare interesştiinţific, am vizitat instituţii decultură, am tipărit trei dintre cărţile
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59:
Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61:
Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63:
Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66:
64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138: 136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna