PDF - Limba Romana

Aniversări 71modul, maniera de extindere agradului de utilizare a limbii româneîn Republica Moldova; dince motive este tergiversat procesulde implementare a legislaţieilingvistice; cum, în ce condiţii amputea soluţiona echitabil, ca sănu zic definitiv, problema funcţionăriieficiente a limbii de stat?– Credem că totuşi satisfăcător.Lingviştii, scriitorii, ziariştii, profesoriidin şcolile de toate gradele şiprea puţini oameni simpli manifestăo grijă constantă faţă de limba străbună.Dar am pus aici acest „totuşi”,deoarece nici proiectul Legii „Cuprivire la funcţionarea limbilor...”,prezentat de fostul Departamentde Stat al Limbilor încă la 9 martie1993 şi aprobat de secţia Problemesociale a Guvernului, sub semnăturalui Simion Musteaţă, nici un altproiect, intitulat „Despre limba destat”, întocmit după aceea în cadrulDepartamentului Relaţii Interetniceşi Funcţionarea Limbilor în 2000,n-au fost acceptate de Guvern şinici n-au ajuns în Parlament. Şiam rămas cu o legislaţie lingvisticăînvechită. Nici Mesajul PreşedinteluiSnegur din 27 aprilie 1995, niciconferinţa ştiinţifică internaţională„Limba română este numele corectal limbii noastre” din 20-21 iulie acelaşian, nici alte acţiuni ale savanţilor,inclusiv o Hotărâre specială aAcademiei (februarie 1996) – nimicn-a putut „îndupleca” Parlamentulsă adopte legi lingvistice întemeiatepe adevărul ştiinţific şi istoric.Limba noastră nu numai cănu e denumită corect la nivel oficial,dar e pândită mereu de pericolulconcurenţei din partea limbii ruse,despre al cărei statut se discutătot mai insistent. Prin legile despreminorităţi şi despre publicitate, prinConcepţia politicii naţionale de statlimba rusă a şi fost pusă, de fapt,într-o situaţie privilegiată faţă delimba poporului băştinaş. Astfel încâtrelativ la „extinderea gradului deutilizare a limbii române...” ni-i greusă rostim acelaşi „satisfăcător”.Procesul acesta e tergiversatcu bună ştiinţă, gândul guvernanţilore să revenim la starea de pânăla 1989, la glotonimul „limba moldovenească”,la faimosul „bilingvismarmonios”. Au dispărut emisiunileradiofonice şi televizate de cultivarea limbii, oamenii noştri sunt atât desăraci, încât nici vorbă să se abonezela ziare şi reviste, să procurecărţi. Să mai repetăm o dată că înrepublică fiecărui locuitor îi revincâte 17 cărţi în ruseşte şi numaicâte 2 (două!) în româneşte?E drept că un grup de lingviştinotorii au refuzat, în principiu, săcolaboreze cu radioul şi televiziunea,deoarece să te laşi miţuit defoarfecele ideologice ale actualeiconduceri a Companiei din dealulSchinoasei înseamnă să te autodezonorezi.Deci nici legislaţia lingvisticănu corespunde nivelului de azi altratării adevărului despre limba,literatura şi istoria noastră, nicipresa scrisă şi cea electronică nucontribuie la popularizarea activăşi eficientă a limbii noastre.Se adaugă faptul că, vorbinddespre cultura din Republica Moldova,noi nu avem în vedere numai