PDF - Limba Romana

140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/2004ilustrează dimensiunea unui segmentde cultură cu cele mai viirezonanţe în conştiinţa cititorului deazi. Cităm – întâi – din eseul Quovadis, Europa? de Dan Damaschin:...cum trebuie privită organizareaunui colocviu, la Paris, consacrat„post-creştinismului”? De remarcatcă însuşi termenul inventat şi folosit(al „post-creştinismului”) pune doctrinalui Isus pe acelaşi plan cu fenomeneşi curente aparţinând istoriei,artei şi culturii: post-impresionism,post-modernism, post-structuralismetc. Dar mai grav chiar decâtîncercarea de clasare a creştinismuluica fenomen aparţinând uneiepoci revolute ni se pare în 2004limba Românărenegarea rădăcinilor creştineale Europei, gestul săvârşit prinomisiune, prin refuzul de includerea tradiţiei creştine (ce a marcatchipul şi destinul vechiului continent)în Tratatul Constituţional alEuropei.În continuare, revista propune,la iniţiativa lui Al. Cistelecan, o„revizitare” – fără prejudecăţi – aetapei proletcultiste din istoria literaturiiromâne: Proletcultismul – ziceel – a instrumentalizat literatura şia transformat-o într-un simplu poştaşpurtător de mesaje. De mesaje„corecte”... De câte ori literaturadevine, măcar prioritar, mesaj, nu-ia bine pentru literatură. Înseamnăcă ea beneficiază, într-un fel saualtul, de nişte controlori. Urmeazăo serie de documente „de partid”,din care se „aude” – ameninţătoare– vocea jdanoviştilor de atunci. (Tecruceşti câţi oameni au fost antrenaţiîn procesul de dezumanizarea individului!) Un eseu excepţionaldespre „rezistenţa prin cultură” a luiT. Vianu, semnat de Gelu Ionescu.Tulburătoare intervenţia lui PaulGoma Amintiri din prezent. Cităm:Însă după iunie 1977, când Ceauşescua anunţat: „La noi în ţarănu există cenzură – aşadar amhotărât să o desfiinţăm”, cine audevenit cenzori mai fioroşi decâtactiviştii însărcinaţi cu cenzurarea?Scriitori valoroşi, nu oarecari bărani.Impresiile lui Traian Ştef despreun număr al Vieţii Româneşti din1950: Când am terminat de răsfoitrevista, am avut imaginea de la