Analize şi sinteze 31expresiuni inedite, proaspete şicaptivante. De exemplu: „Un ţânţarintrat în odaie, probabil prin guracheii,… se îmbuiba cu sânge albastrudin braţul lui Vivi Năluca Mătase.«Îndoapă-te, mă, îl îndemna băiatul,fără să mişte mâna, fiindcă dincreştet până-n tălpi duhnea de leneoacheşă.»” (F. Neagu).Sensul originar al expresieisânge albastru, care înseamnă omde origine nobilă, imprimă sceneidescrise un umor sarcastic însoţitde o bonomie lejeră în virtuteacontrastului dintre sensul iniţial şicel anunţat aici.Aşadar, ingenioasele inserţiiale unităţilor frazeologice în limbajulartistic dobândesc pregnanţă anumeprin abaterea de la tiparul iniţial:în poezie – prin dublajul metaforicşi prin subtilitatea întrepătrunderiisemantice, în proză – prin revalorificareaunui model originar acărui expresivitate s-a estompatîn diverse situaţii contextuale, şi îndramaturgie – prin conţinuturi delimbaj jalonate de specificul vorbiriiorale, afective şi de contextul adecvatacesteia – dialogul.3. Oancea, I., Semiostilistica,Timişoara, Excelsior, 1998, p. 56.4. Bulgăr, Gh., Privire asupraevoluţiei ideilor despre limbă şi stilîn cultura română, Problemele limbiiliterare în concepţia scriitorilor români,Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1966, p. 183.5. Idem, p. 184.6. Galdi, L., Introducere în stilisticaliterară a limbii române, Bucureşti,Minerva, 1976, p. 12.7. Irimia, D., Structura stilisticăa limbii române contemporane, Bucureşti,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,1986, p. 29.8. Dragomirescu, Gh., Îmbinăride cuvinte indivizibile, analizabile şineanalizabile, LL, Bucureşti, 1964. vol.VIII, p. 410.9. Ibidem.10. Derescu, P., Restructurareasituativă a expresiilor frazeologice caprocedeu stilistic, LLM, Chişinău, 1984,nr. 3, p. 56-57.11. Idem, p. 57.12. Marin, V., Stilistică şi cultivarea vorbirii, Chişinău, Lumina, 1991, p.139.13. Andriescu, Al., Stil şi limbaj,Iaşi, Junimea, 1977, p. 171.14. Idem, p. 183.Referinţe bibliografice1. Coteanu, I., Stilistica funcţionalăa limbii române. Stil, stilistică,limbaj, Bucureşti, Editura Academiei,1985, p. 50.2. Babeu, D., Unele problemeale expresivităţii în lumina discuţiiloractuale din lingvistica română şi cehă,Studii de limbă şi stil, Timişoara, Facla,1973, p. 9.
32limba RomânăWalt WHITMAN(1819-1892)chemat de iubirea materieiEste considerat unul dintre cei mai mari scriitori americani. Operapoetică reprezentativă: Fire de iarbă; Copii ai lui Adam; Purtate de val înderivă; Calamus; Pâraie de toamnă ş.a. Culegerea Fire de iarbă (începutăîn 1855 şi îmbogăţită de-a lungul întregii vieţi) a influenţat decisiv evoluţiapoeziei mondiale, de la simboliştii francezi la poeţii americani ai secoluluial XX-lea. Este un liric antilivresc şi optimist, exaltând vitalitatea păgână alumii printr-un discurs artistic de o autenticitate excepţională. A mai scrismemorialistică (Memorii din timpul războiului), eseuri.„Mare poet al lumii, pe acest mare om generos, profet al iubirii şi allibertăţii, torenţial în desfăşurarea lui, compatibil din tot ceea ce poate arătaAmerica lumii, doar cu cascada copleşitoare a Niagarei, dăruit cu trup şisuflet, cu un trup şi suflet de uriaş, cauzei nobile a poeziei, a acestei nemuritoarenăscociri a spiritului omenesc, pentru a-l proslăvi pe acest omneînchipuit de puternic şi neînchipuit de simplu, care acum o sută de ani,într-o mică tipografie din Brooklyn, culegea cu propriile-i mâini şi dăruiaomenirii Fire de iarbă, surprinzătoarea, nemaiîntâlnita carte, neînţeleasă laînceput şi iubită apoi de milioane de oameni, uimiţi de înţelesuri noi, câtăcăldură şi profunzime, dar mai ales ce forţă, în stare să mute şi munţii, potcăpăta vorbele omeneşti atunci când, după ce erau de secole obosite,ţâşnesc iarăşi din inima unui mare poet.” (Geo Bogza)„Modernitatea versului acestui autodidact de geniu este uluitoare.El a marcat multe generaţii de mari poeţi din lumea întreagă.” (MihneaGheorghiu)
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna